Biochimia alimentara - ce si cum mancam ca sa nu ne ingrasam?

Va invit la un moment in care sa va concentrati putin asupra starii dumneavoastra emotionale.
Sunteti calm? Satisfacut? Sa zicem pe scurt, sunteti fericit?
In cazul unui raspuns afirmativ iata care este motivatia, in cazul in care va gandeati la altceva: insemna ca serotonina, endorfinele si dopamina sunt in cantitati corespunzatoare pentru a va asigura starea de fericire.
Cercetatorii, desigur, pentru ca ei se ocupa de masuratori, cantariri si experimente si nu de emotii sau placere (decat in masura in care ei insisi ca oameni, le traiesc), asadar cercetatorii, au ajuns la concluzia ca atunci cand aceste substante Nu sunt disponibile in organism atunci cand sunt necesare, creierul va transmite un impuls sub forma unei pofte exacerbate de un aliment care sa poata produce substanta in deficit.
O cantitate suficienta de srotonina in sange provoaca starea de satietate, de reducere a apetitului.
Endorfinele sunt niste opiacee prezente la nivel cerebral, care produc senzatia de placere intensa. Alimentele cu continut mare de zaharuri si grasimi elibereaza endorfine.
Si nu in cele din urma, se pare ca dopamina ne tine conectati la realitate. este un neurotransmitator care mareste constientizarea realitatii. Unii cercetatori sustin ca o dieta hiperproteica creste productia de dopamina, dar in acelasi timp poate scadea nivelul serotoninei. Asadar suntem conectati la realitate dar suntem si mai putin calmi, mai nelinistiti si cu mai multa pofta de dulciuri.
Daca v-am starnit interesul ramaneti alaturi de noi ca sa aflati: Ce? si cum? sa mancam ca sa nu ne ingrasam. Care sunt mecanismele fizico-chimice care se produc in organism?

Invitat: dr. biochimie Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM

Istorii contemporane in atelier

"Arta este: fie plagiat, fie este revolutie", asa afirma Paul gaugain inainte de sfarsitul secolului al XIX-lea.
Daca arta contemporana este o revolutie, aceasta este O intrebare, dar nu despre acest lucru vom vorbi astazi, ci despre materialele si tehnicile neconventionale utilizate in exprimarea artistica contemporana si in egala masura despre interesul starnit in randul cercetatorilor preocupati de restaurarea artei. Ceea ce astazi apare ca noutate pe simeze, va intra inevitabil, intr-un proces de degradare, o data cu trecerea timpului si peste 20-30-50 de ani, va trebui restaurat.
Dar cum restaurezi o lucrare pictat cu mustar, cenusa si praf a lui Nicoale Comanescu, sau una pictata cu cacao, la modul cel mai propriu, de Valeriu Mladin, sau pictura plasmatica, cum si-a intitulat Francisc Chiuariu picturile pe backlit (un suport PVC folosit mai cu seama pentru reclamele luminoase).
Invitatii mei de astazi: unul artist, unul cercetator in tehnica laserilor s-au gandit la acest parteneriat intre stiinta si arta. Inceputul acestei colaborari profesionale il puteti viziona la Galeria Caminul Artei, unde se afla expuse o serie de lucrari, ale unor cunoscuti artisti contemporani, alaturi de care puteti afla tehnici si posibilitati de analiza ale materialelor folosite in lucrarile de pe simeze.

Invitati: Roxana Radvan- seful Centrului de Restaurare prin Tehnici Optoelectronice al Institutului de Optoelectronica INOE 2000, Magurele,
Alexandru Radvan - artist plastic, asistent universitar la Departamentul Pictura, Universitatea de Arta Bucuresti.

Design interactiv si parametric

Daca aveti curiozitatea sa cautati in internet ce inseamna "design interactiv" veti gasi numeroase trimiteri la agentii care proiecteaza pagini web. Dar nu despre acest inteles al sintagmei vom vorbi astazi.
Traducerea directa a sintagmei ar fi "ceva care este proiectat in asa fel incat sa interactioneze cu mediul inconjurator".
Imaginati-va ca locuiti intr-o casa cu ferestre mari, orientate spre sud. Este o binecuvantare sa simti cum razele soarelui traverseaza incaperea. Dar e posibil ca vara, acest lucru sa te deranjeze putin si in loc sa te ridici de pe scaun si sa tragi storurile, acestea se vor autosesiza, prin intermediul unor senzori si se vor inchide singure la o anumita intensitate a luminii, sau la un anumit grad de incidenta a razelor soarelui, sau, si mai si, sa le actionezi cu puterea mintii. Am imaginat un exemplu pragmatic.
Invitatii mei de astazi au o imaginatie mult mai bogata si deja au demonstrat-o, sunt trei tineri care au fondat primul laborator de Transmedia din Bucuresti - Modulab.

Invitati: Ioana Calen - curator, jurnalist, absolventa de Filosofie
Irina Bogdan - arhitect, specialista in design parametric
Paul Popescu - absolvent de design la Universitatea de Arta Bucuresti, dar cu abilitati ingineresti.

Muzeul de la metrou

Bucurestenii care calatoresc cu metroul, poate unii dintre ei macar, si anume, cei care obisnuiesc sa priveasca pe unde calca, poate au observat dalele rosietice cu care este pavata statia de la Politehnica. Sunt calcare cretacice de la Savadisla, din Muntii Apuseni, care provin dintr-o fosta colonie de vietuitoare marine. Acum vreo 65 milioane de ani, acea zona era un fund de mare calda si putin adanca. Cateva sute de kilometri mai la sud, spre Hateg, pe tarm, se aflau turme intregi de dinozauri, unii dintre ei pitici, ascunsi prin fauna luxurianta a acelor epoci geologice.
Diluvii planetare si ridicarea lantului muntos carpatic, au condus, in milioane de ani, ca sedimentele marine sa se transforme in roci, pe care azi le numim calcare.
Apoi vine istoria recenta, aceea a construirii metroului din Bucuresti, cand s-a luat decizia ca statiile sa fie placate cu roci din muntii romanesti.
Istoria si mai recenta aduce in discutie tema noastra de astazi: propunerea pentru organizarea unui mini-muzeu paleontologic, asa numitul Muzeu din statia de metrou, care poate fi vizitat in 3 minute, timpul de asteptare dintre doua trenuri.

Invitat - dr. ing Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica Bucuresti, vicepresedinte al Consiliului Stiintific al Parcului Natural Portile de Fier

Chimia alimentelor

Este deja toamna tarzie, cu siguranta gospodarii au umplut camarile cu conserve. Dar cati dintre noi mai facem conserve pentru iarna, cati se mai gandesc la camara de acasa cata vreme supermarketurile si fabricile de conserve lucreaza pentru indestularea noastra.
Pe la mijlocul secolului al 19-lea, un german cu numele Justus Liebig, a realizat primul extract de carne. Probabil ca de la el se trag originile chimiei alimentare. Cu timpul noile tehnologii au condus la o intreaga industrie si la o larga varietate de alimente procesate: alimente uscate la temperaturi scazute (liofilizate) (procedura inventata in 1906), primele alimente conservate prin congelare (1920), primele produse semipreparate si congelate (1939), primele concentarte lichide (1946).
Bem ceaiuri de citrice, de fructe exotice, de culoarea capsunilor, sau a visinelor, alegem arome de vanilie, rom, lamaie, portocale, dar cati dintre noi stiu ca aroma de citrice se "fabrica" din extract de marar si patrunjel?

Invitat: dr. biochimie Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM Bucuresti

Neuromarketing

Daca ai putea lua masa cu oricine, cine ti-ai dori sa fie companionul tau?
Luati aminte, pentru cateva clipe la aceasta intrebare.
Intr-unul din articolele citite pentru documentarea emisiunii era dat si raspunsul. Cei care lucreaza in domeniul reclamelor si al vanzarilor, precis si-ar dori sa stea de vorba la cina cu Andy Warholl. El a adus reclama in galeriile de arta si a creat branduri de succes, ale caror imagini iconice au ramas pana in zilele noastre: de la banala conserva de supa, pana la Marilin Monroe sau Elvis Presley.
Visul oricarui producator este sa isi vanda marfa. Cat mai multa marfa. Consumerismul a fost lansat in Statele Unite imediat dupa cel de al doilea razboi mondial si inca este un fenomen de masa. A ajuns si la noi, cu "brio", in ultimii ani. Reclamele nu mai au putere? Oamenii sunt bombardati cu o varietate atat de mare de produse, incat pentru a cumpara ceva, trebuie sa iei o decizie "fundamentala", pentru o sticla de lapte, o ciocolata, o bautura racoritoare, paine, paste, inghetata, frigider, aspirator, masa scaun, lampa, haine si tot ce iti mai trece prin minte.
De ce iau oamenii anumite decizii?
Ce parte a creierului este implicata in acest proces?
Ce activitati ale creierului sunt mai pregnante in luarea acestor decizii: constientul sau subconstientul?
Cum isi optimizeaza vanzatorii produsele, astfel incat sa ajunga la raspunsul pe care il doresc, adica lumea sa cumpere produsul lor.
De raspunsurile la aceste intrebari se ocupa neuromarketingul.

Invitati: Ioana Calen - consultant Buyer Brain, fondatoare Modulab
Ana Iorga - fondatoare a Laboratorului de neuromarketing Buyer Brain, autoarea primului studiu de neuromarketing din Romania

Automobilul electric - automobilul viitorului

Automobilele electrice polueaza mai mult decat cele care functioneaza cu benzina, arata un studiu prezentat de BBC News.
Poluarea este indirecta si cauza o reprezinta carbunii utilizati in functionarea motorului electric. Studiul arata ca fabricile de masini electrice elibereaza mai multe gaze toxice decat fabricile de masini conventionale. Pe de alta parte producerea bateriilor si a motoarelor electrice, necesita materiale toxice precum nichel, cupru si aluminiu. Ca urmare masinile electrice sunt daunatoare mediului chiar inainte de a ajunge sa circule pe strazi. Asa suna concluziile studiului realizat de Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie si trnasmis de BBC News recent.
Pe de alta parte, o echipa de cercetatori din Noua Zeelanda, a demonstrat ca un caine de talie medie are un impact asupra mediului de doua ori mai mare decat o masina Land Cruiser cu propulsor V8. Cainele are o "amprenta ecologica" de 0,84 hectare, fata de 0,41 hectare pentru SUV. Fara sa se tina cont de produsele de infrastructura, emisii de CO2 si alti factori poluanti.
V-am adus la cunostinta aceste 2 cercetari, care au o nuanta, mai degraba anecdotica, pentru ca un caine este o fiinta vie, pe cand o masina este un artefact, asadar e produs de om si omul cu activitatea lui este infinit mai poluant decat orice caine de pe planeta.
Astazi o sa vorbim de masini, care sunt poluante oricum le-ai lua. Dar si vacile, caii si cainii sunt poluanti si o intoarcere la transportul cu cai nu cred ca mai este posibila. Dar o trecere catre motorul electric, se vede treaba, ca este nu numai posibila dar si probabila.
Asadar, despre masina electrica - automobilul viitorului.

Invitat - Virgil Racicovschi - dir. general ICPE
Aristide Caranda - dir. general al companiei Caranda baterii
Dan Marinescu - dr. ing. proprietar al unui automobil Oltcit adaptat de el cu motor electric.

Avioanele vor zbura cu kerosen produs din alge - combustibili neconventionali

Vor zbura avioanele cu grasime de pui? Sau vom face plinul la masina de la compresorul de aer.?
In orice caz, sa stiti ca nu este exclus si nici imposibil. Da, desi pare neverosimi, viitorul ne-a ajuns din urma, daca imi ingaduiti paradoxul.
O companie britanica a produs o prima cantitate de "benzina din aer" si spera ca in 2 ani sa construiasca o instalatie de dimensiuni comerciale, care sa produca 1 tona de benzina pe zi.
Mai mult decat atat, in primavara acestui an, NASA a efectuat teste cu un avion care functioneaza cu biocimbustibil derivat din grasimi de pui si de vita. Specialistii au analizat chimic gazele de esapament pentru a descoperi eventuali contaminanti si au confirmat teoria conform careia, avioanele emit o cantitate mult mai mica de poluanti, in atmosfera, a declarat Ruben Del Rosario, directorul proiectului de la NASA.
Si asta nu e totul, o fabrica din Statele Unite ala Americii, produce deja , 2500 de barili de biodiesel derivat din grasime de pui.
Si inca nu e totul, Un grup de cercetatori romani, au pus la punct o tehnologie de producere a kerosenului pentru aviatie din alge. Ca urmare putem titra si noi: Avioanele vor zbura cu combustibil pe baza de alge.
Si nu este o extravaganta, stimati ascultatori, demna de premiile Ignobel sau Cartea Recordurilor.

Invitati: Dr. biochimist Florin Oancea - director stiintific ICECHIM
              Dr. ing. Emil Stepan - cercetator stiintific grad I ICECHIM.

Reforma in predarea stiintelor in invatamantul preuniversitar

In ultimii 20 de ani s-au facut atatea reforme in invatamant, incat gandul la inca o reforma imi provoaca teama. Aproape ca nu imi dau seama ce si cum s-ar mai putea reforma in invatamantul romanesc. Fiecare ministru a venit cu reforma lui. In 2007 erau contorizate 15 schimbari, facute de 6 ministri in 10 ani. De atunci au mai fost facute si altele. Acum nota maxima nu mai este 10 cu felicitari ci FB, iar repetent, daca mai poti fi repetent in ziua de azi, ramai sa aprofundezi, daca ai mai multe S-uri.
Ce ne asteapta? Sau ce Ii asteapta pe elevii din ziua de azi?
Vorbim astazi despre un proiect care s-a bucurat de aprecierea celor care au participat la el, atat profesori, cat si elevi. Un proiect de reforma a predarii stiintelor in scoli si licee. Nu se mai vorbeste de invatamant centrat pe profesor ci pe elev.

Invitat: Cristain Hatu - director de programe, Centrul Educatia 2000+.

Gaudi promotor al designului parametric

Nu este multa vreme de cand am auzit pentru prima oara despre un concept care are aplicabilitate in arhitectura, dar nu numai: design parametric. Mergand "in susul apei", spre izvorul informatiei, am dat peste Grupul TAI, format din 3 tineri frumosi, dinamici, creativi, inventivi, care declara ca s-au strans impreuna pentru a impartasi din preaplinul lor si altor tineri, despre "ce" si "cum" in legatura cu designul parametric si metode digitale de fabricatie.
Cei 3 "crai" sunt: Tudor Cosmatu - absolvent al ASE si al Institutului de Arhitectura Ion Mincu, ., Andrei Raducanu - arhitect si Irina Bogdan - arhitect, toti 3 absolventi de master la Institutul de Arhitectura Dessau (Germania), renumitul Bauhaus.

Invitati: Andrei Raducanu - arhitect
              Irina Bogdan - arhitect

Tehnologia din spatele performantei sportive

Era pe la inceputul anilor 70, cand s-a produs acea intalnire intre doi oameni, acel tip de intalnire prolifica, ce da nastere marilor idei.
Victor Moceani, antrenor de canotaj, a venit cu o rugaminte la invitatul meu de astazi. Se intampla atunci, demult. Si i-a expus o problema: am canotoare specializate si foarte bune pe rame dreapta si foarte bune pe rame stanga si nu stiu cum sa imperechez cea mai buna dreapta cu cea mai buna stanga. Vreau un sistem care sa masoare puterea canotoarelor pe stanga si pe dreapta.
Suna ca o problema de perspicacitate, dar a fost o problema reala care a condus la realizarea unui set de principii pentru proiectarea unu aparat de testare si antrenament.
Asa s-a creat, mai departe, un simulator pentru sporturi nautice, care aduce informatii despre gestul spotivului, in timp real, astfel incat el se poate corecta pe loc.

Invitat: Pierre de Hillerin - directorul Institutului de Cercetari pentru Sport.

Modulab si pavilionul romanesc la Bienala de Arhitectura de la Venetia

Pe la mijlocul lunii septembrie, am citit, cu o curiozitate absolut dezinteresata profesional, despre prezenta romaneasca la Bienala de Arhitectura de la Venetia. Nimic nu anunta o eventuala tema pentru emisiunea Stiinta la ea acasa. Dar, articolul despre Pavilionul romanesc, intitulat Play Mincu, spunea ca este vorba de o "instalatie semiotica interactiva".
Deodata am privit lucrurile intr-o alta lumina: este vorba de o instalatie, nu oricare ci interactiva si peste toate si semiotica. Acestea fiind spuse, am aflat ca pavilionul romanesc vernisat la 27 august 2012, a fost vizitat in primele zile de 1500 de oameni pe zi, epuizand intreg stocul de 10000 de timbre, cu reprezentari ale unor edificii arhitectonice, recent construite si premiate de Ordinul Arhitectilor din Romania.
Echipa de romani este formata din: Emil Ivanescu - curatorul proiectului, vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania pe Bucuresti, Irina Bogdan - arhitect, Paul Popescu - artist newmedia si fondatorul primului laborator de arta trans-media si tehnologie, Modulab, din Bucuresti, Ioana Calen - jurnalist si curator la Modulab, Ana Constantinescu si Laura Iosub.
Aceasta stire va crea contextul a doua emisiuni, in care ii veti cunoaste pe acesti tineri minunati si instalatiile lor.
Astazi sunt in studio pe 2 dintre ei:

Invitati: Ioana Calen - jurnalist si curator la Modulab
              Paul Popescu - artist newmedia si fondatorul primului laborator de arta trans-media si tehnologie, Modulab, din Bucuresti

Manuscrisele bizantine miniate de la Biblioteca Academiei Romane, acum pe internet

"Bizantul" este un termen relativ recent, necunoscut celor care au trait vremurile de glorie ale Imperiului Roman de Rasarit. Numele original al Imperiului, in limba greaca era Romagna, sau Basileia Romaion - o traducere din limba latina pentru Imperium Romanorum.
Termenul de Imperiu Bizantin a fost inventat in anul 1557, la aproape un secol dupa caderea Constantinopolelui.
Dupa caderea Imperiului Roman de Rasarit, un alt imperiu i-a urmat si astfel, arta bizantina a mai supravietuit inca trei secole.
Un important atelier de arta greaca s-a dezvoltat la Venetia, in jurul bisericii Sfantul Gheorghe. Printr-unul din aceste ateliere a trecut si un tanar cretan menit sa ajunga o celebritate. El se numea Domenikos Theotokopoulos dar a intrat in istoria artei ca El Greco - ultimul dintre marii pictori bizantini.
Am facut aceasta introducere pentru a trasa cadrul istoric in care cartile erau sub forma de manuscris, pe hartie sau pergament, de obicei decorate cu picturi minateurale si litere maiestrit caligrafiate.
Cateva bijuterii de acest fel exista si in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane si acum pot fi gasite si pe internet.

Invitat: Gabriela Dumitrescu - sef Serviciu Manuscrise, Biblioteca Academiei Romane.
             Delia Oprea - Departamentul e-learning SIVECO

Cultivarea vocatiei de cercetator

Acum mai bine de 10 ani, il cunosteam pe domnul Florin Munteanu, care imi povestea cu mult entuziasmdespre Centrul pentru Studii Complexe. Era in perioada in care institutele de cercetare erau sufocate din pricina lipsei de fonduri si domnul Munteanu isi propunea sa cultive vocatia de cercetator, in randul tinerilor.
Frumoasa nebunie.
De cate ori il intalnesc si incepe sa vorbeasca, imi transfera din bucuria lui si din mirarea asupra lucrurilor, a fenomenelor care ne inconjoara si pe langa care, deseori trecem, luandu-le de-a gata, fara sa ne punem prea multe intrebari.
Bunaoara, v-ati gandit vreodata care este mecanismul prin care dumneavoastra luati decizii? Dar daca ati lua aceste decizii tinand cont de concepte precum: jurisdinamica, sociofizica sau psihofizica?
Cu alte cuvinte exista tehnici de decizie care fac trimitere la teoria haosului. Superb paradox. Sa faci ordine printr-o decizie, folosind ceva ce presupune ca nu are nicio ordine.
Astazi, acum, cateva zile inainte de inceperea scolilor, vom vorbi despre educatia nonformala, informala, despre cultivarea vocatiei de cercetator, cu cel care a fondat Centrul Pentru Studii Complexe in Romania: domnul Florin Munteanu.

Invitati: dr. ing. Florin Munteanu - Centrul pentru Studii Complexe.

              George Kudor - student ultimul an Fac. Electronica, Universitatea Politehnica , Bucuresti

dr.ing. Florin Munteanu (dreapta), George Kudor (stanga)

Cum protejam terenurile agricole de folosirea lor in scopul producerii de energie neconventionala

30 de hectare din judetul Ialomita au fost concesionate pentru construirea unui parc fotovoltaic. Este o informatie data de Agerpress la sfarsitul lunii mai 2012.
Rapita cultivata pentru biocimbustibil, parc eolian in Dobrogea, iata cateva proiecte pentru producerea de energie din resurse neconventionale, care ridica o problema controversata: folosirea terenurilor cu potential agricol pentru instalatii de producere a energiei electrice sau pentru cultivarea de plante din care sa se extraga biocombustibil.
O problema pe care au preluat-o chiar cei implicati in promovarea surselor neconventionale de energie: Agentia Patronala pentru Surse Noi de Energie (SUNE)

Invitati: Manuela Draghicescu - dir. exec. SUNE
             prof. univ. Nicoale Olariu - presedinte SUNE.

Cercetari criminalistice aplicate

Pe cand Arhimede se afla in cada, facandu-si baie, deodata a avut revelatia rezolvarii uneia din problemele sale. Concluzia lui pe scurt, este ca un corp scufundat intr-un fluid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului dezlocuit de acesta. Atat de fericit a fost Arhimede de intelegeera la care a ajuns, incat a sarit dincada si a plecat, asa dezbracat cum se afla, pe strazile Siracuzei, strigand: evrika, evrika!.
Conform lui Vitruvius, problema volumului corpului scufundat, era o comanda de la Regele Hieron al II lea, care suspecta pe bijutierul care ii facuse o coroana de aur, ca ar fi inlocuit o parte din aur, cu argint. Asadar Arhimede trebuia sa aduca probe de ordin stiintific, pentru incriminarea unui potential infractor. Avem de a face cu o investigatie criminalistica ce dateaza cu mai bine de 2200 de ani in urma.
Mai recent, o problema asemanatoare a fost rezolvata de fizicienii de la IFIN HH pentru autentificarea bratarilor dacice, sustrase de pe teritotiul romanesc si vandute pe piata neagra a antichitatilor din Europa.
Plonjam astazi in domeniu; cercetarii criminalistice aplicate.

Invitat: conf. univ. dr. Gabriel Ion Olteanu, specialist in criminalistica, Academia de Politie, Bucuresti

Interfata creier calculator

Acum 10 ani se dezvolta in Germania un proiect european care viza realizarea unor dispozitive capabile sa ajute persoanele cu paralizii sau amputatii ale membrelor inferioare, sa poata merge din nou.
In urma studiilor experimentale si contactelor in aceasta lume a roboticii computerizate, la Iasi a fost realizat un program pentru neuroproteze. Testat pe pacienti a fost obtinuta in premiera o minune a tehnicii, un pacient paralizat, s-a ridicat singur in picioare.

Invitat: conf. Marian Poboroniuc - Facultatea de Inginerie Electrica, Gh. Asachi, Iasi. Coordonatorul partii de control al neuroprotezei.

Celula fotovoltaica ce se incarca la intuneric

Celula fotovoltaica, reversibila, cu halogen. Este una din cele doua inventii cu care s-a prezentat Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, la Salonul de Inventica de la Geneva, din primavara acstui an. Autorii pe care dorim sa-i felicitam sunt: Constantin Oprean, Mihail Titu, Ion Marginean, Claudiu Isarie, Alexandru Marcel Moldovan.

Invitat: prof. Mihail Titu - directorul Departamentului Protectia Proprietatii Intelectuale si al Centrului European PatLib, Sibiu

Securitatea alimentara in contextul schimbarilor climatice

"Lumea este insetata pentru ca noi suntem flamanzi", afirma Organizatia Natiunilor Unite de Ziua Mondiala a apei.
In anul 2011 erau estimate 7 miliarde de suflete pe planeta si se prognozeaza ca se va ajunge la cel putin 9 miliarde in 2050.
In aceste conditii securitatea alimentara a unui stat inseamna de fapt, nu doar capacitatea de a hrani propria populatie ci si responsabilitatea fata de intreaga omenire.
Trebuie sa producem mai multa hrana cu mai putine resurse.
Saptamana trecuta a avut loc o intalnire a participantilor la Programul ERANET, care a avut ca tema Durabilitatea in alimentatie, intalnire care s-a consumat la Gent in Belgia. Cu 3 saptamani in urma, la Paris s-a discutat despre securitatea alimentara in contextul schimbarilor climatice, un program inceput in 2010.

Invitata: Nastasia Belc - dir. gen. Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.

Dobrogea obiect si subiect al cercetarii stiintifice

Daca doriti sa "dati la stiuca", dupa cum se exprima pescarii si ajungeti la Jurilovca, sau daca pur si simplu va propuneti o calatorie prin Dobrogea in aceasta vara, va invit sa fiti cu luare aminte la editia noastra de astzi, pentru ca prezentam cateva locuri celebre, care au atras atentia cercetatorilor, nu numai romani dar si francezi.
Bunaoara Cetatea Arganum sau Orgame, dupa numele grecesc, este cea mai veche localitate atestata documentar pe teritoriul Romaniei, la concurenta cu cetatea Histria, ambele datate sec 6 inaintea erei noastre.
Pestera La Adam, este clasata in topul pesterilor din Europa. Aici s-a gasit un molar apartinand lui Homo Sapiens Fossilis, care a trait cu 100 000 de ani in urma, dar si 60 de specii de animale cuaternare si 80 de specii jurasice.
Pestera Movile, care in cei 200 de metri de galerii adaposteste 35 de specii endemice nemaiintalnite in vreo pestera din Romania. Numai in pestera Mamouth din SUA s-au mai gasit atate specii noi, dar aceea are 550 km si nu doar 200 m.
Sunt doar 3 obiective de interes stiintific aflate in Dobrogea.
Am ales acest subiect de discutie pentru ca la sfarsitul saptamanii trecute a fost deschisa o expozitie gazduita de 3 muzee simultan: Muzeul National de Geologie, Muzeul National de Istorie Naturala, Grigore Antipa si Muzeul Taranului Roman. Expozitia se numeste "Dobrogea intre pamant si mare, amprenta timpului si a omului". Expozitia reflecta istoria colaborarii Franco - Romane intre cercetatori din diferite domenii, intr-un spatiu determinat, acela al Dobrogei.

Invitati: prof. Jean Paul Saint Martin - paleontolog la Muzeul National de Istorie Naturala din Paris, coordonatorul acestei expozitii
            Simona Saint Martin - micropaleontolog, curatorul expozitiei
            Antoneta Seghedi - geolog, GEOECOMAR
            Vasilica Lungu - arheolog - cercetator la Institutul de Studii Sud Est Europene si Institutul de Arheologie Vasile Parvan, Bucuresti.

Elicopter englezesc cu motor electric romanesc

Pe la mijlocul anilor 1500, inventatorul italian Leonardo da Vinci, facea primele desene pentru un ornithopter, masina zburatoare. O constructie din lemn cu o elice uriasa, orizontala, deasupra acestei structuri.
Specialistii spun ca acest desen a inspirat elicopterul modern de azi.
La un an dupa succesul sau cu primul balon cu aer cald, care s-a ridicat de la sol in 1784, naturalistul francez Launoy, ajutat de mecanicul Bienvenu, au construit o mica jucarie dotata cu 2 elice care se roteau in plan orizontal si acre era capabila sa zboare pret de cativa metri.
Dar adevartul "parinte" al elicopterului modern este considerat Igor Sikorsky, pionier al aviatiei. El este cel care a proiectat primul aparat de zbor multi motor cu aripi fixe (Russky Vityaz), in anul 1913 si primul avion de linie (Ilia Muromets) in 1914.
Dupa emigrarea lui in SUA (1919) a fondat Sikorsky Aircraft Corporation (adica o fabrica de avioane) si compania de zboruri Pan American.
In 1939, Igor Sikorsky proiecteaza si construieste primul elicopter american (Vought Sikorsky VS 300) pe care il modifica ulterior si 3 ani mai tarziu (1942) va fi primul elicopter produs in serie.
Tot in istoria elicopterelor este scris si numele lui Paul Cornu, care a pilotat un elicopter proiectat de el in 1907, dar proiectul nu a fost viabil.

Universitatea Politehnica din Bucuresti face parte dintr-un consortiu care va construi, in Marea Britanie, un elicopter cu motor electric, este vorba de motorul care actioneaza elicea din coada elicopterului si nu motorul principal.

Invitat: prof. dr. ing. Valentin Navrapescu - Decan al Facultatii de Inginerie Electrica, Universitatea Politehniac Bucuresti.

Ce trebuie sa stim cand construim o casa rezistenta la cutremure?

Un iesan a inventat casa rezistenta la cutremur. Se numeste Alexandru Stanila si in anul 1977 era tanar inginer pe santierul de constructie a Spitalului Judetean din Braila. Atunci a observat cum "danseaza" un camion plin cu beton si cum se misca spitalul de 7 etaje la care lucra.
Asa i-a incoltit ideea unei cosntructii instalate pe suspensii din fier, cu sistem hidraulic, care sa o protejeze la orice cutremur.
Constructia se tranforma in rulota, la nevoie, si are suspensii ca marile camioane.
Casa e rezistenta si la vanturi puternice si uragane. Practic efectul cutremurului asupra ei este echivalentul gropilor asupra unei rulote care circula pe un drum accidentat.
Dar nu despre acesta inventie vom vorbi astazi, ci despre case adevarate si ce ar trebui sa stim atunci cand construim, cumparam sau inchiriem o casa pe pamant sau un apartament intr-un bloc.

Invitati: dr. ing. Emil Sever Georgescu - Director stiintific la Institutul de Cercetare Dezvoltare in Constructii Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila, URBAN INCERC.
              Eugenia Nitoi - geolog.

Prezenta Romaniei la Hannover Messe, cel mai mare targ industrial din lume

Cinci mii de expozanti din 69 de tari, 19 000 de vizitatori estimati, 20 000 din afara Europei. Ma opresc aici cu cifrele care descriu cel mai mare Targ Industrial din lume: Hannover Messe, care se tine anual la Hanovra desigur, in Germania.
Aici se reunesc toti actorii: atat marile nume ale scenei industriale de cercetare dezvoltare, cat si cei mai marunti. Obiectivul principal pentru toata luema este expunerea celor mai noi solutii din tehnologie industriala, energie, tehnologia mediului, automatizari, subcontractari de servicii si tot ce are legatura cu cercetarea si dezvoltarea. Anul acesta China a fost partener oficial al Hannover Messe cu sloganul Greenteligence - Inteligenta verde.
Ultimii ani au fost marcati de criza economica mondiala si Targul Hanovra isi diminuase spatiul de expunere. Multi expozanti au preferat sa seta acasa, fara sa cheltuie pe o deplasare "exotica".
Romania s-a aflat la cea de a 18-a participare, cu 40 de companii in cadrul standului national cat si in standuri proprii.


Invitati: Ion Potarniche - dir. gen. ICPE ACTEL, presedinte al Asociatiei Profesionale Patronatul Roman din Industriiile Electronica, Comunicatii si Tehnologia Informatiei (APREL).
            Valeriu Velciu - presedinte APREL, dir. general ELECTROTEL

Gazele de sist - o sansa sau un risc?

O petitie on-line, care solicita interzicerea exploatarii in Romania a gazelor de sist, prin metoda fractionarii hidraulice, a strans in doar o saptamana aproape 1500 de semnaturi. Aceasta informatie este datata 7 februarie 2012. La sfarsitul saptamanii trecute, la Constanta a a vut loc si o manifestatie de strada importiva acestui tip de exploatare in Dobrogea.
Pe de alta parte, un articol aparut in publicatia The Times, din 18 aprilie anul acesta, incepe cu "Noua sursa de energie este sigura, ecologica si benefica pentru economie. Prin urmare, de ce o urasc ecologistii?"
In articol sunt comentate principalele riscuri ale acestei metode: eventualele seisme care se produc, dar care sunt de mica intensitate, si nu mai periculoase decat cele generate de constructia barajelor hidroelectrice, bunaoara. Un alt risc ar fi contaminarea apelor freatice, demontat de argumentul ca sunt 1600 de m care despart acviferul freatic de cel cu sisturi gazeifere. Si de asemenea, posibilitatea eliberarii de gaz metan in atmosfera, argument dezamorsat de faptul ca studiul realizat de Universitatea Cornell din Marea Britanie, a fost discreditat.
In concluzia articolului, scris de Matt Ridley in The Times saptamana trecuta, se avanseaza ideea ca stoparea exploatarii gazelor de sist este o campanie mai degraba politica decat stiintifica.
Asadar avem pe de o parte o sursa de gaz care ar putea usura cu 10% imporyul de gaze din Rusia, si pe de alta parte argumentele ecologiste care aduc in discutie pericolele acestui tip de exploatare: seisme de 2,5 pana la 4 grade pe scara Richter, eventuala contaminare a panzei freatice si eliberarea de metan in atmosfera.

Invitat: prof. univ. dr. Nicoale Anastasiu - facultatea de Geologie si Geofizica, Bucuresti.

Bucataria geologica - sau experienta culinara a unui geolog in Japonia

Pentru ca suntem imediat dupa sarbatoarea Pastelui, vom aborda o tema culinara, in acord cu aceste zile de infruptare din bunatatile bucatariei traditionale.

Un congres International de Geologie, care s-a tinut in Japonia acum cativa ani, a creat ocazia sa stea in Japonia timp de o luna. Si-a propus ca in tot acest timp sa nu se atinga de mancare de tip european si ... a ramas flamanda.
A fost invitata la acest congres pentru ca stie sa vorbeasca simplu despre lucruri complicate si anume enclavele din rocile magmatice. Astazi o sa va explice si dvs. stimati ascultatori despre enclave ... in termeni culinari.

Invitata: Eugenia Nitoi - geolog

Cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrala se afla in Muntii Apuseni

Cele mai vechi desene paleolitice din Europa Centrala se gasesc intr-o pestera din Romania, aflata undeva in Muntii Apuseni.
Acum 2 ani, o echipa franceza formata din 2 speologi, 1 paleontolaog, 1 specialist in preistorie si 2 in arta de pestera, impreuna cu o echipa complexa din Romania, au ajuns la picturile din Pstera Coliboaia, pentru a le atesta autenticitatea.
Potrivit studiilor facute, vechimea picturilor rupestre a fost incadrata intre 23 000 si 35 000 de ani.

Invitati: Aurel Chiriac - dir. Muzeului Tarii Crisurilor, Oradea.
             Calin Ghelmis - arheolog, doctorand.
             Viorel Lascu - presedintele Federatiei Romane de speologie, coordonatorul logistic al proiectului Coliboaia.

Viitorul energiei suna neconventional

Am vorbit despre dispozitive de produs energie termica si electrica prin conversia energiei soarelui sau a vantului. Am vorbit despre costurile de instalare ale unor asemenea dispozitive pentru producerea de energie la noi acasa. Astazi extindem, putin, aria pentru a vedea ce ne asteapta din perspectiva retelei de electricitate si asa numitul "management energetic".
Invitatul emisiunii, domnul Christian Hagmann, a realizat managementul energetic al aeroportului din Viena in anul 2003. Cand a aparut conceptul de "smart grid" (retea inteligenta) s-a afiliat organizatiilor internationale care au ca scop inovarea acestui sistem. In 2008 a lansat primul proiect de management al retelelor din Baden, iar in 2010 in Viena.

Invitati: Christian Hagmann - inginer consultant in domeniul energetic
             Camelia Rata - Dir. exec. Agentia locala pentru managementul energiei si protectia mediului, Brasov

Cat ne costa independenta energetica

Povestea insulei Samso, Insula vantului, o insula independenta energetic, din marile Danemarcei.
Acum mai bine de 12 ani, insula din stramtoarea Kattegat era dependenta in totalitate de petrolul si de carbunii importati de pe continent. Zece turbine eoliene si 11 mori de vant, aflate pe insula, au fost ridicate din bani locali. In momentul de fata 100% din electricitatea insulei provine din energia eoliana la fel si 75% din caldura.
Soren Hermansen, cel care a lansat acest proiect revolutionar, declara "Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea doreste sa aiba o turbina eoliana in spatele casei" Tot el spunea "Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes si lumea te va urma in efortul pe care il faci".

Vom aborda din nou tema independentei energetice, la sugestia unei ascultatoare a emisiunii noastre, doamna Adraia Furnica Gheorghiescu, arhitecta de profesie, care locuieste la Iasi. Domnia sa ne-a scris ca este interesata de panourile fotovoltaice si turbina sferica, inventate de domnul Cristian Lungu. Asa ca iata-ne din nlu la microfonul Radio Romania Cultural vorbind despre cat ne costa independenta energetica.

Invitati: Cristian Lungu - inventator
             Adraia Furnica Gheorghiescu - arhitect

Cat ne costa independenta energetica?

Povestea Insulei Samso - Insula Vantului, este o poveste de succes pentru independenta energetica a unei comunitati.
In doar 10 ani, Insula Samso, aflata undeva in marile nordului, a devenit centrul verde al Danemarcei.
Acum mai bine de 12 ani, Insula din Stramtoarea Kattegat era dependenta in totalitate de petrolul si carbunii importati de pe continent. Zece turbine eoliene si 11 mori de vant, au fost ridicate din bani locali. In momentul de fata (si asta se intampla acum 3 ani) 100% din electricitatea insulei provine din energie eoliana la fel si 75% din caldura.
Soren Hermansen, cel care a lansat acest proiect revolutionar declara: "Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea doreste sa aiba o turbina eoliana in spatele casei". Tot el spunea:"Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes si lumea te va urma in efortul pe care il faci".

Am reluat subiectul energiei regenerabile la sugestia ascultatoarei noastre doamna Adriana Furnica, arhitecta de profesie, care este interesata de acest subiect din perspectiva proiectantului si al beneficiarului.

Invitati: inventator Cristian Lungu
           arhitect Adriana Furnica

Unde ne aflam la 35 de ani de la cutremurul din 1977 - Ce se aplica si ce nu, in constructiile civile

In orasul L'Aquila, Italia, sase seisomologi si un functionar public au fost trimisi in judecata ca sa raspunda pentru victimele produse in timpul unor seisme.
Justitia ii acuza, nu pentru ca s-au produs cutremurele si nici ca nu le-au prezis, ci pentru ca nu au luat masurile necesare pentru ca oamenii sa fie protejati de riscuri, constructiile sa rziste la pericole, instalatiile sa fie cat mai putin afectate.
Toate acestea pentru ca un seism cu magnitudine 6,3 a produs moartea a 300 de persoane si ranirea altor 1500. (ziare.com)
In ce ne priveste pe noi bucurestenii, la un cutremur de peste 7 grade Richter, ca cel din 1977, 65 000 si-ar pierde viata si aproape 40 000 vor fi raniti in diferite grade, iar 95 000 vor ramane captivi sub daramaturi. Din cele 1205 imobile expertizate, doar 20 sunt reabilitate. Aproape jumatate din cladirile  cu risc seismic de grad I sunt cu minim 4 etaje. In conditiile in care s-ar aplica prevederile actelor normative de reabilitare, intreaga actiune ar dura peste 50 de ani si ar costa atat de mult, cat autoritatile locale nu au.


Invitat: dr. ing. Sever Georgescu - Director Stiintific, Laboratorul de Evaluare a Riscului Seismic si Actiuni in Constructii, INCERC-Bucuresti

Resursele din Marea Neagra - Foraje marine in apa adanca

Inca din anii 1960, cercetatorii rusi au avut curiozitatea sa afle ce se afla in scoarta Pamantului la adancimi mari.
Pe 24 mai 1970, a inceput saparea celei mai adanci gauri de foraj, in Pensinsula Kola. Adancimea maxima proiectata era de 15 000 m, adica 15 km in adancurile pamantului.
Noua ani mai tarziu, forajul depasea cu 2,5 km recordul mondial de adancime, detinut de un foraj din Oklahoma, Statele Unite. Experimentul s-a oprit la 12 066 m adancime, pentru ca in anul 1984 s-a produs un accident dezamagitor: 5000 de metri de teava de foraj s-au rupt si au ramas blocati in adancuri.
Gorapa a atins limita de 12 262 m  in anul 1989. Asadar, aproape 20 de ani au fost necesari sa se ajunga la aceasta performanta. La 12 km adancime temperatura este de 180 grade Celsius, calculele specialistilor spun ca la 15 km temperatura ar putea ajunge la 300 de grade Celsius, ceea ce ar fi facut imposibila functionarea aparatelor.
Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproape 1/3 din scoarta continentala baltica si a reprezentat un succes tehnologic.
Statele Unite au inceput un proiect asemanator care intentiona sa penetreze scoarta de sub Oceanul Pacific, langa Mexic. Proiectul numit Mohole a fost oprit, din nefericire, din lipsa de fonduri in anul 1966. In schimb acest esec a inspirat succsele "Proiectul de Foraj Marin" , "Proiectul de Foraj Oceanic" si recentul "Program Integrat de Foraj Oceanic".
Potrivit unui comunicat transmis Bursei acum cateva saptamani, in Marea Neagra se desfasoara un proiect unic in Romania: explorarea in ape de mare adancime. L acirca 170 de km de tarm a inceput saparea unui forj in ape cu o adancime de aproximativ 1000 de m. Lucrarile de explorare se vor desfasura cu vasul Deepwater Champion, un vas prevazut cu o tehnologie de ultima ora.


Invitat: Dr. ing. Gabriel Ion - Seful Departamentului seismoacustica de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Gelogie si Geoecologie Marina (Geoecomar).

Arii marine protejate

Teritoriul Dobrogei detine cele mai multe arii protejate din Romania. Majoritatea se afla in perimetrul Marii Negre, al Deltei Dunarii si al Muntilor Macin.
Hippocampus Ramulosus este un pestisor nu mai mare de 10-12 cm cu o durata de viata de circa 4 ani. Masculul este ceva mai solid decat femela si prezinta o punga in care poarta embrionii pentru incubatie. Este vorba de calutul de mare, protejat in zona de coasta a Marii Negre de la 2 Mai.

Astazi vorbim despre crearea unei retele de arii marine protejate de la tarm pana la zonele adanci, cuplate cu potentialul de energie eoliana din zonele marine.
Saptamana trecuta a avut loc prima intalnire a partenerilor din cadrul acestui proiect.

Invitati: Dr. geolog Mihaela Melinte - Responsabil de proiect din partea Geoecomar - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.
Dr. geolog Adrian Stanica - Director Stiintific Geoecomar

Infographics - Tehnici vizuale de comunicare in Internet

Infographics, sau in romaneste, infografie, este o maniera vizuala de comunicare. Bunaoara, harta liniilor de metrou, aceea pe care o vedeti fiecare din dumneavoastra, desenata pe peretii vagoanelor, este o mostra de infografie.
Benzile desenatae au depasit cadrul povestilor, al fictiunii, ele pot oferi acum, instructiuni de folosire pentru aparate, bunaoara.
Prin infographics, orice statistica, orice grafic anost poate prinde viata. Si pentru ca o asemenea informatie sa fie cat mai atractiva, cel care o concepe trebuie sa aiba habar si de design al textului, nu doar competente de comunicare.

Invitati: Alina Floroi - manager Shortcut Research
Cosmin Popan - redactor pe teme de tehnologie la Das Cloud - o revista online de tehnologie, design si bussines.
Aron Balasz - art director, graphic designer. http://aaronbalazs.com/

Independenta energetica de acasa

In Germania utilizatorii casnici, mai precis proprietarii care si-au montat sisteme care produc energie electrica pentru consumul propriu, pot deveni producatori pentru reteaua nationala.
Cu alte cuvinte, daca acea instalatie casnica produce mai mult decat se consuma, surplusul se injecteaza in reteaua de curent electric si desigur primesc bani pentru asta.
Acest lucru nu este, inca, posibil in Romania din lipsa reglementarilor necesare, dar o independenta fata de sistemul energetic national nu ar strica nimanui.
Bunaoara exista sisteme "solar-termice" cu care iti aduci soarele in casa sub forma de apa calda. Sau "solar-fotovoltaice", cand se transforma radiatia solara in curent electric. Si in curand vom vorbi si despre o productie romaneasca de turbine eoliene de mica putere, care convertesc energia vantului in energie electrica.
Investitia pentru o asemenea independenta este de cca 20 000 Euro.

Invitati: Cristian Lungu - inventator, asociat INFOTOP Invent - Societate pe actiuni pentru promovarea inventiilor romanesti si transferul lor in productie de serie.
             Manuela Draghicescu - director executiv - Asociatia Patronala Surse Noi de Energie (SUNE)

Experimente fizico-chimice in arta contemporana

La una din editiile trecute ale Bienalei de la Venetia, renumit eveniment al lumii artelor vizuale contemporane, a fost prezentata o lucrare cu urmatoarele componente:
- un proiector
- camera de filmat
- un scanner radioelectric
- mai multe antene
- si un mixer de sunet cu 16 canale.
Vizitatorii acestei lucrari intrau intr-o sala, unde pe un intreg perete era proiectata propria lor umbra. Fiecare miscare a corpului producea o modificare de frecventa electromagnetica pe care scannerul radioelectric o prelua si prin procedee ingineresti era transformata in sunet. Sunetul era mai slab sau mai puternic, functie de dimensiunile umbrei de pe perete. De asemenea, sunetul se modifica odata cu fiecare miscare a vizitatorului, care astfel, devenea parte a lucrarii.
Tocmai ce m-am referit la o lucrare de arta, expusa in cadrul Bienalei de la Venetia in anul 2007.
O sa vorbim astazi despre experimente stiintifice in arta contemporana:
Despre reconstructia unui spatiu cu ajutorul sunetelor.
Despre imprimare fotografica pe materiale neconventionale. Cum ar fi sa aveti acasa, fotografiile de familie imprimate pe frunze.
Despre muzica experimentala electronica si instrumente experimentale: teremin, telharmonium, etc..

Invitati: Mihai Plamadeala - critic de arta, instrumentist, master UNARTE cu tema "Sunet si imagine in arta contemporana"
             Razvan Tun - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
             Radu Aurel Dragan - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.

Arheologia submarina

Prima harta a fundului Marii Negre, de la Capul Midia pana la Vama Veche, a fost realizata in anul 1970. sapte ani mai tarziu se infiinta primul santier arheologic marin din Romania.
Initiatorul se numeste Constantin Scarlat, plecat dintre noi in anul 2006, la varsta de 71 de ani - cel care a avut o activitate de pionierat in cercetarea submarina.
Interesul pentru arheologia subacvatica a inceput prin anul 1966, cand impreuna cu un grup de scafandri a inceput cercetarile submarine ale portului Callatis, zona digului genovez, aflat sub ape.
Capitanul locotenent Constantin Scarlat a antrenat numeroase serii de scafandri care au identificat 3 epave de corabii antice, confectionate din lemn de tec, imbinate cu cuie de lemn.
Cercetatorii au elaborat concluzia ca in aceasta zona a Marii Negre, a fost cel mai mare centru de pirati din Pontul Euxin.
In editia de azi vorbim despre arheologia submarina si metodologii de identificare a materialelor prin metoda laser.

Invitati: dr. ing. Roxana Radvan - manager Centrul de Excelenta pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, INOE 2000, Magurele
              dr. istorie - Constantin Chera - cercetator arheolog la Muzeul National de Istorie si Arheologie, Constanta; expert din partea Romaniei pentru  UNESCO, privind patrimoniul cultural subacvatic.

Intre traditie si modernitate in arta textila - drumul matasii

Putini sunt cei care nu au auzit de teflon, gospodinele stiu deja ca intr-o tigaie de teflon nu se lipeste mancarea si este, de aceea, ideala pentru copt clatite.
Dar si mai putini stiu ca politetrafluoretilena, materialul cunoscut sub numele de teflon, utilizat pentru ustensile de bucatarie, in afara faptului ca este antiadeziv, mai este si impermeabil.
Imaginati-va doamnelor gospodine, ca puteti bucatari, imbracate intr-o superba rochie si chiar daca stropi din oala de ciorba sau din chiuveta, ajung pe minunata rochie, picaturile vor aluneca, pur si simplu, fara sa pateze materialul. Si toate acestea pentru ca, niste microparticule de teflon impiedica impregnarea in tesatura, formand niste asperitati care blocheaza murdaria.
Dar cine isi doreste sa poarte o asemenea rochie cand traditionala matase este atat de vaporoasa, moale .. pur si simplu matasoasa.

Invitati: Conf. univ.dr. Viorica Sladescu - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti
              Lector univ. dr. Claudia Musat - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti

Mame pe facebook

Un studiu sociologic arata ca mamele sunt active in internet de mai bine de 10 ani, iar copiii lor au jucat un rol important in invatarea aptitudinilor de utilizare a calculatorului. Segmentul ammelor active pe facebook, mame cu varsta mai mare de 45 de ani, depaseste acum 130 000 de persoane, in Romania.
Principala descoperire a studiului, este ca activismul social, adica participarea la diversele cauze, este de maxima importanta pentru mame. cauzele pe care le sustin sunt legate de: educatie, sanatate, conditia femeii, protectia animalelor, patrimoniu national, cultura si din cand in cand politica.
"Mamele sunt constiente de puterea pe care o are fiecare calculator conectat si lupta online pentru o lume mai buna", afirma Alina Floroi, manager Shortcut Research.

Invitati: Alina Floroi - manager, Shortcut Research
http://www.theshortcut.ro/research/2011/11/28/studiu-mame-pe-facebook-scurt/

              Ana Chiciu - absolventa de master in Studii de Cultura Media la Universitatea din Maastricht, Facultatea de Arte si Cultura, Olanda
              Cristina Oncescu - specialist comunicare, manager agentia de publicitate Upvertising.

Cum te imbogatesti dintr-o inventie?

Inventatorii romani se intorc acoperiti de laurii victoriilor de la fiecare salon international de inventii.
Bilantul de la Salonul de Inventii de la Geneva 2011, poate fi rezumat in cifre astfel: 24 medalii de aur, 18 medalii de argint, si 7 de bronz, din totalul celor 49 de inventii prezentate.
Cate din aceste inventii ajung in productie?
Si totusi exista inventatori care fac bani buni valorificand rodul creativitatii lor. Doi dintre ei sunt invitatii emisiunii.

Invitati: Nicoale Vasile - inventator, 36 de brevete.
              Cristian Lungu - inventator, peste 50 de brevete. In anul 2011, impreuna cu alti 15 actionei, a fondat firma INFOTOP Invent SA, care are ca scop declarat sprijinirea inventiilor romanesti si introducerea lor in productie de serie.

Instalatie fotovoltaica, heliostat, se orienteaza dupa pozitia soarelui, montata la Onesti.