Cred ca sunt putini romani care sa nu fi auzit, inca, despre CERN, Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare, care a construit cel mai mare accelerator de particule din lume, intr-un tunel subteran cu o circumferinta de aproape 27 de km, in adancurile orasului Geneva.
In anul 1991 a fost semnat primul acord de cooperare intre CERN si Guvernul Romaniei. Incepand cu 1996, Romania participa la proiecte de cercetare care se desfasoara la cel mai mare accelerator de particule.
Cu prilejul Scolii de vara CERN, de Fizica Energiilor Inalte, din vara anului 2011, Rudolf Dieter Heuer - directorul general CERN, spunea ca sunt 13 tineri din Romanaia, cu studii postdoctorale, angajati permanent la CERN si inca aproape 100 de cercetatori colaboratori la cercetarile de acolo.
LHCb este un experiment conceput pentru a afla ce s-a intamplat imediat dupa explozia BIG Bang, ce fenomene s-au petrecut astfel incat Universul sa arate asa si nu altfel.
Se presupune ca in momentul Big Bang-ului s-a creat materie si antimaterie in egala masura, dar ceea ce s-a intamplat imediat dupa aceea a facut ca antimateria sa dispara, lasand loc la tot ceea ce vedem in jurul nostru, de la stele si galaxii pana la Pamantul nostru si viata de pe Terra.
Vorbim despre materie si antimaterie cu:
dr.fiz. Bogdan Popovici - IFIN HH, Dept. de Fizica Teoretica.
dr.fiz Mihai Straticiuc - IFIN HH, Dept. Fizica Nucleara Aplicata.
dr.fiz. Ion Burducea - IFIN HH, Dept. Fizica Nucleara Aplicata.
marți, 25 iunie 2013
marți, 18 iunie 2013
Educatia formala si nonformala in invatamantul romanesc
Medalia de argint castigata de echipa Liceului Tudor Vianu din Bucuresti, la Olimpiada de proiecte de cercetare, desfasurata in Olanda la inceputul lunii iunie, m-a facut sa hotarasc o emisiune dedicata acestor elevi cu rezultate spectaculoase.
Nu sunt singurii medaliati, alti 4 elevi de la Colegiul Tudor Vianu au castigat un premiu la concursul anual organizat de NASA - pentru proiectarea unei statii spatiale. Un premiu ravnit de sute de elevi din intreaga lume. 6 medalii de argint pentru elevii romani din lotul de la Olimpiada Internationala de Stiinte de la Teheran. 6 medalii din care una de aur, doua de argint si trei de bronz pentru elevii participanti la Olimpiada Internationala de Chimie de la Taskent, Uzbekistan.
Statistica arata ca supradotatii reprezinta in medie 4% din populatia globului. Multi parinti in asteptarea copilului lor, poate, isi doresc ca pruncul lor sa fie un supradotat, pentru ca exista parerea ca un om cu o inteligenta superioara ar avea obligatoriu si un succes social asigurat. Istoria, insa, contrazice de multe ori acest mit si o vorba inteleapta spune ca nimeni nu e profet in tara lui. Multi tineri aleg calea emigrarii in speranta unui mediu mai prietenos.
Biografiile oamenilor celebri arata de multe ori: vieti traite in saracie, chinuri in inchisori politice, boli care le-au scurtat existenta, dar opere care au devenit in timp nemuritoare. Istoria este plina de astfel de oameni care, supradotati fiind au intrat in contradictie cu sistemele sociale ale timpului lor.
Astazi am invitati in studio 3 dintre medaliatii cu argint la Olimpiada de Proiecte de Cercetare de la Middelborg, Olanda.
Stefan Iov, Alexandru Glontaru - cls. aX-a, Colegiul National Tudor Vianu, Andrei Corbeanu, cls. a VIII-a Liceul International si "antrenorul" lor domnul Mircea Ignat, cercetator la ICPE-CA.
Prin telefon: dna Diana Petcu - director de program la Asociatia Gifted Education and Talent Development.
Nu sunt singurii medaliati, alti 4 elevi de la Colegiul Tudor Vianu au castigat un premiu la concursul anual organizat de NASA - pentru proiectarea unei statii spatiale. Un premiu ravnit de sute de elevi din intreaga lume. 6 medalii de argint pentru elevii romani din lotul de la Olimpiada Internationala de Stiinte de la Teheran. 6 medalii din care una de aur, doua de argint si trei de bronz pentru elevii participanti la Olimpiada Internationala de Chimie de la Taskent, Uzbekistan.
Statistica arata ca supradotatii reprezinta in medie 4% din populatia globului. Multi parinti in asteptarea copilului lor, poate, isi doresc ca pruncul lor sa fie un supradotat, pentru ca exista parerea ca un om cu o inteligenta superioara ar avea obligatoriu si un succes social asigurat. Istoria, insa, contrazice de multe ori acest mit si o vorba inteleapta spune ca nimeni nu e profet in tara lui. Multi tineri aleg calea emigrarii in speranta unui mediu mai prietenos.
Biografiile oamenilor celebri arata de multe ori: vieti traite in saracie, chinuri in inchisori politice, boli care le-au scurtat existenta, dar opere care au devenit in timp nemuritoare. Istoria este plina de astfel de oameni care, supradotati fiind au intrat in contradictie cu sistemele sociale ale timpului lor.
Astazi am invitati in studio 3 dintre medaliatii cu argint la Olimpiada de Proiecte de Cercetare de la Middelborg, Olanda.
Stefan Iov, Alexandru Glontaru - cls. aX-a, Colegiul National Tudor Vianu, Andrei Corbeanu, cls. a VIII-a Liceul International si "antrenorul" lor domnul Mircea Ignat, cercetator la ICPE-CA.
Prin telefon: dna Diana Petcu - director de program la Asociatia Gifted Education and Talent Development.
marți, 11 iunie 2013
Ce nu stim despre antioxidanti si radicali liberi? Chimia multidisciplinara da raspunsul.
Mancati mere, struguri, citrice, beti ceai verde, de albastrele, de rozmarin, sau salvie. Sunt sigura ca ati citit sau macar ati auzit astfel de indemnuri care au ca argument: contin antioxidanti, ca urmare sunt numai bune pentru o functionare optima a organismului.
Multe dintre aceste sfaturi provin din experienta empirica a strabunilor nostri.
Sunt antioxidantii importanti pentru starea de sanatate? Raspunsul pare a fi un DA categoric. Sunt un fel de cavaleri buni, in lupta cu entitatile intunecate reprezentate de radicalii liberi.
Cum si cand apar radicalii liberi? Ei bine, tot timpul: cand respiram, cand digeram, cand organismul proceseaza toxine precum: alcool, medicamente sau grasimi.
Se pare ca astfel de radicali liberi se regasesc si in ambalajele alimentare din plastic si au tendinta de a se combina cu molecule din alimentul impachetat si ajung astfel sa fie ingerati.
Exista studii, facute de chimisti, care au condus la materiale polimerice ecologice si mai nou s-a desfasurat un proiect pentru realizarea de noi medicamente bogate in antioxidanti naturali, extrasi din plantele autohtone, capabili sa neutralizeze amenintatorii radicali liberi.
Invitata: Liliana Lungu - chimista, cercetatoare la Centrul de Chimie
Multe dintre aceste sfaturi provin din experienta empirica a strabunilor nostri.
Sunt antioxidantii importanti pentru starea de sanatate? Raspunsul pare a fi un DA categoric. Sunt un fel de cavaleri buni, in lupta cu entitatile intunecate reprezentate de radicalii liberi.
Cum si cand apar radicalii liberi? Ei bine, tot timpul: cand respiram, cand digeram, cand organismul proceseaza toxine precum: alcool, medicamente sau grasimi.
Se pare ca astfel de radicali liberi se regasesc si in ambalajele alimentare din plastic si au tendinta de a se combina cu molecule din alimentul impachetat si ajung astfel sa fie ingerati.
Exista studii, facute de chimisti, care au condus la materiale polimerice ecologice si mai nou s-a desfasurat un proiect pentru realizarea de noi medicamente bogate in antioxidanti naturali, extrasi din plantele autohtone, capabili sa neutralizeze amenintatorii radicali liberi.
Invitata: Liliana Lungu - chimista, cercetatoare la Centrul de Chimie
marți, 4 iunie 2013
Cel mai mare experiment de radiatie cosmica din lume - Observatorul Pierre Auger din Argentina
Ceea ce grecii antici denumeau "atom" semnifica ceva ce nu poate fi observat, ceva ce nu poate fi vazut. Mai tarziu, "atom", a devenit acea particula elementara care nu mai poate fi divizata prin procedee fizico-chimice.
Mitul atomului ca cea mai mica particula a materiei a cazut in 1897, cand Thomson a descoperit in Laboratorul din Cavendish, ca in tuburile catodice sunt generate niste raze datorate unor "corpusculi", particule incarcate negativ, denumite mai tarziu electroni.
Lucrurile stateau foarte simplu la acea vreme. Acum se cunosc o sumedenie de particule elementare: leptoni, quarci, bozoni. Experimentele de la CERN incearca sa le reproduca, dar mai exista experimentele de la Observatorul Pierre Auger din Argentina, care urmaresc particulele care au fost accelerate in mod natural in spatiul cosmic si au fost captate pe pamant.
Invitata: dr. in fizica astroparticulelor Gina Isar - Institutul de Studii Spatiale, Magurele
Mitul atomului ca cea mai mica particula a materiei a cazut in 1897, cand Thomson a descoperit in Laboratorul din Cavendish, ca in tuburile catodice sunt generate niste raze datorate unor "corpusculi", particule incarcate negativ, denumite mai tarziu electroni.
Lucrurile stateau foarte simplu la acea vreme. Acum se cunosc o sumedenie de particule elementare: leptoni, quarci, bozoni. Experimentele de la CERN incearca sa le reproduca, dar mai exista experimentele de la Observatorul Pierre Auger din Argentina, care urmaresc particulele care au fost accelerate in mod natural in spatiul cosmic si au fost captate pe pamant.
Invitata: dr. in fizica astroparticulelor Gina Isar - Institutul de Studii Spatiale, Magurele
marți, 28 mai 2013
Primavara stiintei pe Platforma Magurele
"In fiecare secunda suntem bombardati de particule cosmice. La 100 de ani de la descoperirea lor, nu stim cu exactitate, inca, de unde vin, cum sunt produse si accelerate la energii enorme. Originea lor poate fi o gaura neagra in galaxia noastra sau intr-o alta galaxie" Am citat-o pe Gina Isar - dr. in fizica astroparticulelor, cercetator la Institutul de Stiinte Spatiale. de la Magurele.
Comuna Magurele, aflata la cativa km in sudul Bucurestiului are o istorie stiintifica cu inceputul in 1949, cand Horia Hulubei a intemeiat Institutul de Fizica. Interesant de stiut ca inainte de acest moment, pe la mijlocul sec al XIX-lea, un boier bulgar, proprietarul unei mosii in Magurele, a adus muncitori si a inceput sa construiasca primele case. Putina lume stie ca o mare parte din locuitorii comunei Magurele sunt de origine bulgara.
In 1853, acelas bulgar, s-a intalnit la o partida de poker cu boierul roman Otetelesanu. A fost o noapte memorabila. Bulgarul a mizat cu o mare parte din mosia sa, pe care a pierdut-o.
Astfel a aparut Pensionul de fete, unde a fost director scriitorul Ioan Slavici si lacul care se spune ca l-ar fi inspirat pe Mihai Eminescu.
Anii de aur ai Platformei Magurele incep sa revina, dupa 20 de ani de ignoranta, ochii aristocratiei stiintifice internationale se indreapta iarasi catre acest punct. Aici va fi amplasat cel mai puternic laser din lume.
Invitati: Gina Isar - dr. fiz. astroparticulelor, Institutul de Stiinte Spatiale, Magurele
Bogdan Popovici - dr. fiz. IFIN - HH
Vasile Bercu - prodecan Facultatea de Fizica
Comuna Magurele, aflata la cativa km in sudul Bucurestiului are o istorie stiintifica cu inceputul in 1949, cand Horia Hulubei a intemeiat Institutul de Fizica. Interesant de stiut ca inainte de acest moment, pe la mijlocul sec al XIX-lea, un boier bulgar, proprietarul unei mosii in Magurele, a adus muncitori si a inceput sa construiasca primele case. Putina lume stie ca o mare parte din locuitorii comunei Magurele sunt de origine bulgara.
In 1853, acelas bulgar, s-a intalnit la o partida de poker cu boierul roman Otetelesanu. A fost o noapte memorabila. Bulgarul a mizat cu o mare parte din mosia sa, pe care a pierdut-o.
Astfel a aparut Pensionul de fete, unde a fost director scriitorul Ioan Slavici si lacul care se spune ca l-ar fi inspirat pe Mihai Eminescu.
Anii de aur ai Platformei Magurele incep sa revina, dupa 20 de ani de ignoranta, ochii aristocratiei stiintifice internationale se indreapta iarasi catre acest punct. Aici va fi amplasat cel mai puternic laser din lume.
Invitati: Gina Isar - dr. fiz. astroparticulelor, Institutul de Stiinte Spatiale, Magurele
Bogdan Popovici - dr. fiz. IFIN - HH
Vasile Bercu - prodecan Facultatea de Fizica
marți, 21 mai 2013
Tehnologie de consolidare a lemnului din artefacte antice, pastrate in medii submerse
Majoritatea artefactelor din lemn, gasite in siturile arheologice subacvatice sunt absolut intacte, in ciuda sutelor de ani in care au stat inundate.
Nava de razboi Mary Rose, aflata in serviciul Regelui Henry al VII-lea, dupa ce a calatorit 33 de ani pe marile regatului, in luptele cu Franta, Scotia si Bretania, s-a scufundat eroic in anul 1545, in timpul unei batalii impotriva galilor. A fost redescoperita in anul 1971 in stramtoarea de langa insula Wight, aflata la sud de Marea Britanie.
A fost salvata in anul 1982 de trustul Mary Rose - unul din cele mai complexe si scumpe proiecte de arheologie maritima, din intreaga lume.
Conservarea unei asemenea corabii de razboi, in intregime a fost o provocare pentru specialisti. Daca lemnul era scos la suprafata si lasat in aer sa se usuce, asta ar fi insemnat a doua moarte a navei si cea definitiva. Pentru ca, prin deshidratare, fibra lemnoasa s-ar fi dezintegrat, ramanand doar, o gramada de pulbere.
S-a folosit pentru conservarea navei poliuretan glicol, o substanta cu care m-ai fusese restaurata o corabie. Consolidarea navei Mary Rose s-a incheiat in 1982 si un an mai tarziu era expusa intr-un muzeu special construit pentru aceasta corabie, complet conservata, nu doar in structura ei, dar au fost restaurate si conservate toate obiectele cu care s-a scufundat: arme, tunuri, unelte de navigatie, instrumente muzicale, rozarii din lemn, unelte de tamplarie, chiar si obiectele din cabina barbierului care avea si rolul de chirurg in vreme de razboi.
Pana in 2009, milioane de turisti au vizitat muzeul si nava in Portul Plomouth.
Fizicienii si chimistii rezolva impreuna aceasta problema legata de conservarea si consolidarea obiectelor de lemn imersate in zone umede.
Invitati: Corneliu Ponta - Coordonatorul Centrului de Iradieri Tehnologice, IFIN -HH, Magurele.
Ioana Stanculescu - lector la Facultatea de Chimie si cercetator la IFIN - HH
Nava de razboi Mary Rose, aflata in serviciul Regelui Henry al VII-lea, dupa ce a calatorit 33 de ani pe marile regatului, in luptele cu Franta, Scotia si Bretania, s-a scufundat eroic in anul 1545, in timpul unei batalii impotriva galilor. A fost redescoperita in anul 1971 in stramtoarea de langa insula Wight, aflata la sud de Marea Britanie.
A fost salvata in anul 1982 de trustul Mary Rose - unul din cele mai complexe si scumpe proiecte de arheologie maritima, din intreaga lume.
Conservarea unei asemenea corabii de razboi, in intregime a fost o provocare pentru specialisti. Daca lemnul era scos la suprafata si lasat in aer sa se usuce, asta ar fi insemnat a doua moarte a navei si cea definitiva. Pentru ca, prin deshidratare, fibra lemnoasa s-ar fi dezintegrat, ramanand doar, o gramada de pulbere.
S-a folosit pentru conservarea navei poliuretan glicol, o substanta cu care m-ai fusese restaurata o corabie. Consolidarea navei Mary Rose s-a incheiat in 1982 si un an mai tarziu era expusa intr-un muzeu special construit pentru aceasta corabie, complet conservata, nu doar in structura ei, dar au fost restaurate si conservate toate obiectele cu care s-a scufundat: arme, tunuri, unelte de navigatie, instrumente muzicale, rozarii din lemn, unelte de tamplarie, chiar si obiectele din cabina barbierului care avea si rolul de chirurg in vreme de razboi.
Pana in 2009, milioane de turisti au vizitat muzeul si nava in Portul Plomouth.
Fizicienii si chimistii rezolva impreuna aceasta problema legata de conservarea si consolidarea obiectelor de lemn imersate in zone umede.
Invitati: Corneliu Ponta - Coordonatorul Centrului de Iradieri Tehnologice, IFIN -HH, Magurele.
Ioana Stanculescu - lector la Facultatea de Chimie si cercetator la IFIN - HH
marți, 14 mai 2013
Eroziune - O viziune artistica asupra unei teorii stiintifice
La inceputul secolului al XX-lea se nastea o noua teorie asupra formarii continentelor. Alfred Wegener, astronom si meteorolog, a propus un model care nu numai ca nu a fost infirmatpana in prezent, dar i se adauga noi dovezi, desi a avut parte si de critici, ca orice teorie noua la vremea ei.
Wegener afirma ca la inceput, Pamantul era format dintr-un singur continent (Pangeea) si un ocean unic (Panthalassa). In timp si cu o viteza foarte mica, uriasul continent s-a fisurat si bucatile au pornit intr-o calatorie, in deriva, formand, in ere geologice, ceea ce astazi numim continente, mari si oceane.
Abordam aceasta teorie din punctul de vedere al unui artist: Ciprian Ciuclea, care expune la Spatiul Platforma, din strada Mosilor 62-68.
Invitati: Ciprian Ciuclea - artist
Simona Dumitriu - lector la Universitatea de Arte Bucuresti - Departamentul Foto-Video, coordonator la Spatiul Platforma - o galerie adresata tinerilor artisti.
Wegener afirma ca la inceput, Pamantul era format dintr-un singur continent (Pangeea) si un ocean unic (Panthalassa). In timp si cu o viteza foarte mica, uriasul continent s-a fisurat si bucatile au pornit intr-o calatorie, in deriva, formand, in ere geologice, ceea ce astazi numim continente, mari si oceane.
Abordam aceasta teorie din punctul de vedere al unui artist: Ciprian Ciuclea, care expune la Spatiul Platforma, din strada Mosilor 62-68.
Invitati: Ciprian Ciuclea - artist
Simona Dumitriu - lector la Universitatea de Arte Bucuresti - Departamentul Foto-Video, coordonator la Spatiul Platforma - o galerie adresata tinerilor artisti.
marți, 7 mai 2013
O familie de inventatori - Iulian si Alexandru Supeanu
Cea mai importanta inventie a tuturor timpurilor este roata. Cel putin asa reiese din voturile a 4000 de britanici intervievati pentru a desemna cele mai importante 100 de inventii ale omenirii.
Pe urmatoarele doua locuri se afla avionul si becul. Penicilina este abia pe locul 7 dupa Internet, PC si telefon.
Eu cred ca la studiu au participat cu preponderenta barbati, pentru ca altfel ar fi aparut pe locurile fruntase chilotii absorbanti pentru copii si masina de spalat, macar la baraj cu pilula contraceptiva care ocupa locul 11 in topul celor mai importante 100 de inventii ale tuturor timpurilor.
Oricum nu e greu sa fii inventator. Iti trebuie o idee care sa rezolve o problema, apoi sa proiectezi acea solutie inginereste si apoi sa construiesti un prototip. Partea cea mai dificila in toata treaba asta ar fi ca un inventator impinge limitele cat de departe posibil. La urma urmei marile inventii au avut o mare doza de risc si au reusit chiar sa isi ucida inventatorii. E suficient sa ne gandim la Marie Curie, care a descoperit radioactivitatea, la Henry Smolinsky care a inventat automobilul zburator, cu care s-a prabusit la unul din zborurile de proba, in anul 1973, sau Frantz Raichelt care era un pasnic croitor care se gandea in timpul liber, cum sa construiasca o parasuta pentru pilotii avioanelor de la acea vreme. Era in 1903 cand, dorind sa isi probeze inventia, s-a prabusit de la aproape 100 de metri.
Astazi vorbim despre inventii mai putin periculoase, cu inventatorii lor, Tat si fiu:
ing. Iulian Supeanu si fiul sau medic veterinar Alexandru Supeanu
Pe urmatoarele doua locuri se afla avionul si becul. Penicilina este abia pe locul 7 dupa Internet, PC si telefon.
Eu cred ca la studiu au participat cu preponderenta barbati, pentru ca altfel ar fi aparut pe locurile fruntase chilotii absorbanti pentru copii si masina de spalat, macar la baraj cu pilula contraceptiva care ocupa locul 11 in topul celor mai importante 100 de inventii ale tuturor timpurilor.
Oricum nu e greu sa fii inventator. Iti trebuie o idee care sa rezolve o problema, apoi sa proiectezi acea solutie inginereste si apoi sa construiesti un prototip. Partea cea mai dificila in toata treaba asta ar fi ca un inventator impinge limitele cat de departe posibil. La urma urmei marile inventii au avut o mare doza de risc si au reusit chiar sa isi ucida inventatorii. E suficient sa ne gandim la Marie Curie, care a descoperit radioactivitatea, la Henry Smolinsky care a inventat automobilul zburator, cu care s-a prabusit la unul din zborurile de proba, in anul 1973, sau Frantz Raichelt care era un pasnic croitor care se gandea in timpul liber, cum sa construiasca o parasuta pentru pilotii avioanelor de la acea vreme. Era in 1903 cand, dorind sa isi probeze inventia, s-a prabusit de la aproape 100 de metri.
Astazi vorbim despre inventii mai putin periculoase, cu inventatorii lor, Tat si fiu:
ing. Iulian Supeanu si fiul sau medic veterinar Alexandru Supeanu
marți, 30 aprilie 2013
Martirii crestini de la Niculitel - o descoperire arheologica
7 miliarde de suflete vietuiesc pe planeta, conform unei statistici facute in 2012 si la fiecare 5 minute se mai nasc un milion de copii. In acelasi timp, adica tot in 5 minute, 5 crestini mor pentru credinta lor. Este o statistica comunicata de sociologul italian Massimo Introvigne, in anul 2011, la o conferinta a Uniunii Europene din Ungaria.
Crestinii reprezinta un procent de 32% din populatia planetei, dintre acestia 260 milioane sunt ortodocsi si 800 milioane protestanti.
In anul 1971, in Dobrogea, undeva pe langa Niculitel, au fost gasite niste oseminte, identificate ulterior de catre specialisti cu cele ale 4 martiri crestini: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Osemintele lor se gasesc acum la Manastirea Cocos de langa Niculitel, Dobrogea.
Invitat: prof. univ. dr. Alexandru Barnea.
Crestinii reprezinta un procent de 32% din populatia planetei, dintre acestia 260 milioane sunt ortodocsi si 800 milioane protestanti.
In anul 1971, in Dobrogea, undeva pe langa Niculitel, au fost gasite niste oseminte, identificate ulterior de catre specialisti cu cele ale 4 martiri crestini: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Osemintele lor se gasesc acum la Manastirea Cocos de langa Niculitel, Dobrogea.
Invitat: prof. univ. dr. Alexandru Barnea.
marți, 23 aprilie 2013
Emisiile naturale de gaz metan conduc la schimbari climatice ale planetei.
S-a constatat ca daca atmosfera ar fi perfect transparenta, in absenta totala a asa zisilor factori poluanti si a controversatului efect de sera, temperatura superficiala a Pamantului ar fi de numai -18 grade Celsius. Dar, bioxidul de Carbon, vaporii de apa, gazul metan si alte elemente din aer, absorb o cantitate importanta de radiatie infrarosie emisa de suprafata terestra, limitand astfel difuzarea ei in spatiul cosmic.
Datorita acestui proces natural, efectul de sera, face ca temperatura medie la suprafata solului sa fie de +15 grade Celsius. Fara efectul de sera, Pamantul ar fi un desert de gheata.
Este important de precizat ca in acest rationament nu a fost deloc inclusa activitatea omului si poluarea produsa de industrializare.
Asadar se naste intrebarea legitima: Este omul cauza incalzirii globale?
Gazul metan este cel mai important gaz cu efect de sera, dupa bioxidul de Carbon. Concentratiile sale din atmosfera, desi scazute, sunt de 20 de ori mai eficiente decat gazul carbonic, in ce priveste captarea caldurii solare. Oamenii de stiinta au constatat concentratii importante de metan la suprafata oceanului, in special in zonele in care apar bucati de gheata.
Invitat: dr. geof. Gabriel Ion - Seful departamentului Seismoacustica, Geoecomar.
Datorita acestui proces natural, efectul de sera, face ca temperatura medie la suprafata solului sa fie de +15 grade Celsius. Fara efectul de sera, Pamantul ar fi un desert de gheata.
Este important de precizat ca in acest rationament nu a fost deloc inclusa activitatea omului si poluarea produsa de industrializare.
Asadar se naste intrebarea legitima: Este omul cauza incalzirii globale?
Gazul metan este cel mai important gaz cu efect de sera, dupa bioxidul de Carbon. Concentratiile sale din atmosfera, desi scazute, sunt de 20 de ori mai eficiente decat gazul carbonic, in ce priveste captarea caldurii solare. Oamenii de stiinta au constatat concentratii importante de metan la suprafata oceanului, in special in zonele in care apar bucati de gheata.
Invitat: dr. geof. Gabriel Ion - Seful departamentului Seismoacustica, Geoecomar.
marți, 16 aprilie 2013
Expeditie de prospectare pentru carbune in Bazinul Dombas organizata si finantata de Anatol Demidoff
Anatol Nicolaevitch Demidoff s-a nascut la Sanct Petersburg in 1813, in familia unor industriasi rusi, care pentru meritele lor de ordin economic au primit rang nobiliar. In 1840, contele rus Anatol Nicolaevitch Demidoff devine print italian de Santo Donato.
In 1837, cand avea doar 24 de ani, organizeaza o expeditie de prospectiune pentru carbune. Porneste de la Paris, impreuna cu o intreaga echipa de specialisti: geologi, ingineri de mine, un medic, un biolog, un desenator. Traverseaza Europa, trece prin Tarile Romane si ajunge in Crimeea. Pe drum colecteaza probe, informatii, desene, schite, care in anii urmatori acestei expeditii se vor concretiza in 4 volume plus un album cu aproape 100 de planse litografiate si colorate in acuarela, harti, sectiuni geologice, o intreaga opera de arta stiintifica de "cercetare in domeniul privat" am spune noi in termenii de astazi.
Invitat: Tudor Berza, geologul pornit pe urmele lui Demidoff, in sens invers, catre Paris, pentru a descoperi cartile publicate de Demidoff, fara sa stie, la vremea aceea, ca Biblioteca Academiei Romane detine seria completa a celor 4 volume si albumul de planse, publicate dupa expeditie.
Harta geologica a Dunarii de Jos.
Invitat: dr. geolog Tudor Berza
In 1837, cand avea doar 24 de ani, organizeaza o expeditie de prospectiune pentru carbune. Porneste de la Paris, impreuna cu o intreaga echipa de specialisti: geologi, ingineri de mine, un medic, un biolog, un desenator. Traverseaza Europa, trece prin Tarile Romane si ajunge in Crimeea. Pe drum colecteaza probe, informatii, desene, schite, care in anii urmatori acestei expeditii se vor concretiza in 4 volume plus un album cu aproape 100 de planse litografiate si colorate in acuarela, harti, sectiuni geologice, o intreaga opera de arta stiintifica de "cercetare in domeniul privat" am spune noi in termenii de astazi.
Invitat: Tudor Berza, geologul pornit pe urmele lui Demidoff, in sens invers, catre Paris, pentru a descoperi cartile publicate de Demidoff, fara sa stie, la vremea aceea, ca Biblioteca Academiei Romane detine seria completa a celor 4 volume si albumul de planse, publicate dupa expeditie.
Harta geologica a Dunarii de Jos.
Invitat: dr. geolog Tudor Berza
marți, 9 aprilie 2013
Primul laborator de datare cu Carbon 14, din Romania, a fost lansat la IFIN - HH
Cine pune la indoiala rezultatele pe care le ofera stiinta? Cati dintre noi nu acceptam fara rezerve concluziile cercetaorilor, care aduc dovezi de netagaduit in ce priveste varsta vreunui artefact din vechime, sau chiar a vreunei fosile, resturi vegetale sau animale? Cine poate contrazice un adevar spus asa: datarea cu Carbon 14 arata o varsta de 7000 de ani a nu stiu carui sit arheologic? Asadar luam drept litera de ege un astfel de rezultat, dar stim foarte putin despre ce inseamna "datarea cu radiocarbon" ca metoda de stabilire a vechimii unor obiecte arheologice.
Daca auziti ca un obiect a fost datat cu o varsta mai mare de 60 000 de ani prin metoda C14, clar este vorba despre o eroare de intelegere.
Invitati: dr. fiz. Livius Trache - dir. stiintific , Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, Horia Hulubei, Magurele.
Dan Stefan - arheolog, geofizician, cercetator afiliat la Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane, Bucuresti.
Daca auziti ca un obiect a fost datat cu o varsta mai mare de 60 000 de ani prin metoda C14, clar este vorba despre o eroare de intelegere.
Invitati: dr. fiz. Livius Trache - dir. stiintific , Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, Horia Hulubei, Magurele.
Dan Stefan - arheolog, geofizician, cercetator afiliat la Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane, Bucuresti.
marți, 2 aprilie 2013
Paleogeografia Deltei Dunarii - situl arheologic de la Mila 23
Nu stiu daca ati avut vreodata prilejul sa intrati intr-o casa parasita, in care sa gasiti, acoperite de panze de paianjen, obiecte de gospodarie, fragmente de mobilier, ziare, carti, obiecte vestimentare, sticle, borcane, cutii, aparate, mai mult sau mai putin defecte.
Daca ati avut aceasta experienta, cu siguranta v-ati pus intrebarea: cine o fi locuir acolo? Cu ce se ocupau oamenii aceia? oare ce iubeau ei? Ce le placea sa faca? Sau poate era casa unui solitar, a unui singuratic. Cu putina curiozitate puteti incepe munca de cercetare si incet incet, de reconstituire a unui mod de locuire.
Acum schimbati vechimea casei, de la cateva zeci de ani de nelocuire, ajungeti la 7000 de ani. Imaginati-va sapand in solul nisipos de la Mila 23 din Delta Dunarii, ende veti gasi: cioburi de lut ars, fragmente de lemn, unelte de silex, oase de animale, fragmente umane,
Cine erau acesti oameni? Cum arata geografia zonei? Incercam reconstituirea cu invitatii de astazi:
dr. arheologie Cristi Micu - dir. Stiintific la Institutul de Cercetari Ecomuzeale, Tulcea.
dr. arheolog Adrian Balasescu - Muzeul National de Istorie a Romaniei.
dr. geof. Radu Dimitriu - cercetator Geoecomar
Daca ati avut aceasta experienta, cu siguranta v-ati pus intrebarea: cine o fi locuir acolo? Cu ce se ocupau oamenii aceia? oare ce iubeau ei? Ce le placea sa faca? Sau poate era casa unui solitar, a unui singuratic. Cu putina curiozitate puteti incepe munca de cercetare si incet incet, de reconstituire a unui mod de locuire.
Acum schimbati vechimea casei, de la cateva zeci de ani de nelocuire, ajungeti la 7000 de ani. Imaginati-va sapand in solul nisipos de la Mila 23 din Delta Dunarii, ende veti gasi: cioburi de lut ars, fragmente de lemn, unelte de silex, oase de animale, fragmente umane,
Cine erau acesti oameni? Cum arata geografia zonei? Incercam reconstituirea cu invitatii de astazi:
dr. arheologie Cristi Micu - dir. Stiintific la Institutul de Cercetari Ecomuzeale, Tulcea.
dr. arheolog Adrian Balasescu - Muzeul National de Istorie a Romaniei.
dr. geof. Radu Dimitriu - cercetator Geoecomar
marți, 26 martie 2013
Descoperiri arheologice care pot schimba preistoria - siturile Uivar si Paru, jud. Timis
Acum 7000 de ani, in partea de vest a teritoriului romanesc, undeva langa localitatea Uivar, exista o populatie care isi construise un sistem de locuire cu santuri de aparare foarte elaborate din care se estimeaza ca au fost escavate 50 000 de tone de pamant.
Cine erau acei locuitori, cum traiau ei si de cine se aparau cu asemena fortificatii?
Uivar este un proiect de cercetare arheologica interdisciplinara si internationala romano-germana, intre Institutul de Arheologie preistorica din Berlin si Muzeul Banatului din Timisoara. Pentru aceste studii, invitatul meu de astazi a primit Premiul Hadrian si Constantin Daicoviciu, oferit de Ministerul Culturii si Cultelor (2005).
Invitat: prof. dr. Florin Drasovean, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, prof asociat si conducator de doctorate.
Cine erau acei locuitori, cum traiau ei si de cine se aparau cu asemena fortificatii?
Uivar este un proiect de cercetare arheologica interdisciplinara si internationala romano-germana, intre Institutul de Arheologie preistorica din Berlin si Muzeul Banatului din Timisoara. Pentru aceste studii, invitatul meu de astazi a primit Premiul Hadrian si Constantin Daicoviciu, oferit de Ministerul Culturii si Cultelor (2005).
Invitat: prof. dr. Florin Drasovean, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, prof asociat si conducator de doctorate.
marți, 19 martie 2013
Hadronterapia - fizica vietii
Astazi vorbim despre o forma de tratament a tumorilor maligne prin bombardearea lor cu protoni si/sau cu ioni de Carbon.
Se numeste hadronoterapie si aplicarea acestei metode presupune existenta unui accelerator de particule, care sa trimita "tintit" si foarte exact, un fascicul care va "sculpta" sau va "decupa", doar tumora, de acolo de unde se afla ea. Avantajul este gradul scazut de toxicitate si faptul ca numai sunt iradiate si organele din jurul tumorii, organele sanatoase, functionale.
Metoda nu este noua si se practica in numeroase tari europene: in Polonia se practica din 1955, in Italia s-a construit recent un sincrotron la Pavia si mai exista inca unul in Catania, in Elvetia se face protonoterapia ochiului, in Suedia functioneaza un accelerator la Upsala si se mai construieste unul la Carolinsca Institut, in Rusia exista la Dubna, Moscova si Saint Petersburg, inca 2 acceleratoare mai functioneaza in Franta si in Anglia.
La initiativa domnului doctor Nicoale Verga, un grup de specialisti, au constituit Societatea Romana de Hadronoterapie, fondatorii sunt: Nicoale Verga dr. in biochimie si radioterapie, dr. fiz. Ioan Ursu, dr. fiz. Gheorghe Cata Danil de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei. Recent a avut loc cea de a patra intalnireanuala a acestei asociatii.
Invitati: dr. Nicolae Verga - dr. in biochimie si radioterapie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila.
dr.fiz. Nicoale Zamfir - dir. gen. Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, Magurele
dr. Dan Mihailescu - lector universitar, Facultatea de fizica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi
Se numeste hadronoterapie si aplicarea acestei metode presupune existenta unui accelerator de particule, care sa trimita "tintit" si foarte exact, un fascicul care va "sculpta" sau va "decupa", doar tumora, de acolo de unde se afla ea. Avantajul este gradul scazut de toxicitate si faptul ca numai sunt iradiate si organele din jurul tumorii, organele sanatoase, functionale.
Metoda nu este noua si se practica in numeroase tari europene: in Polonia se practica din 1955, in Italia s-a construit recent un sincrotron la Pavia si mai exista inca unul in Catania, in Elvetia se face protonoterapia ochiului, in Suedia functioneaza un accelerator la Upsala si se mai construieste unul la Carolinsca Institut, in Rusia exista la Dubna, Moscova si Saint Petersburg, inca 2 acceleratoare mai functioneaza in Franta si in Anglia.
La initiativa domnului doctor Nicoale Verga, un grup de specialisti, au constituit Societatea Romana de Hadronoterapie, fondatorii sunt: Nicoale Verga dr. in biochimie si radioterapie, dr. fiz. Ioan Ursu, dr. fiz. Gheorghe Cata Danil de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei. Recent a avut loc cea de a patra intalnireanuala a acestei asociatii.
Invitati: dr. Nicolae Verga - dr. in biochimie si radioterapie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila.
dr.fiz. Nicoale Zamfir - dir. gen. Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, Magurele
dr. Dan Mihailescu - lector universitar, Facultatea de fizica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi
marți, 12 martie 2013
Psihologie cuantica
Ieri am decis sa imi petrec seara la o cafenea. Cafeneaua Complexitatii, asa se numesc intalnirile care se petrec in fiecare zi de luni, "jour fix", la Club 24, in Regie, totdeauna la 19:30. Acolo am gasit atmosferea de cafenea, tineri grupati la mese discutand relaxati. Ceva era deosebit fata de orice alta cafenea: camera de filmat, reflectoare, transmiterea in direct a unei prelegeri. Asa se intampla in fiecare saptamana, Centrul pentru Studii Complexe si proiectele pentru o scoala complementara, fac posibile aceste intalniri, sa le spunem "suete" cu teme stiintifice.
Invitati: Florin Munteanu - presedintele Centrului pentru Studii Complexe.
Cristian Andreescu - chimist, matematician, convertit la psihologie.
Invitati: Florin Munteanu - presedintele Centrului pentru Studii Complexe.
Cristian Andreescu - chimist, matematician, convertit la psihologie.
marți, 5 martie 2013
Sistem de avertizare la geohazarde in Marea Neagra
Astazi vorbim despre hazard. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste hazardul ca fiind un concurs de circumstante imprevizibile si inexplicabile, sau o forta supranaturala, care se crede, ar predetermina desfasurarea unor evenimente.
Oamenii nu isi prea doresc sa fie la "mana hazardului" si atunci se straduiesc sa afle ce mecanism s-ar putea afla dincolo de imprevizibil.
Ne oprim astazi asupra hazardelor marine din Marea Neagra, care au o istorie scrisa destul de indepartata.
Primele relatari apartin cronicarului armean Mowses Khore Natsi, din secolul al III-lea inainte de Hristos. Istoricul bizantin Theophanes, mentioneaza ca in anul 544 sau 545, inaintea erei noastre, marea a avansat in interiorul uscatului 6 km, acoperind o serie de teritorii din jurul oraselor Odessus, Dionysopolis si Aphrodisium.
Exista o harta a zonelor expuse hazardelor naturale si o retea europeana pentru observare si planificare a acestor evenimente naturale. In conformitate cu rezultatele acestui organism european de monitorizare, coasta romaneasca a Marii Negre este inclusa in categoria "zona cu hazard la tzunami".
Invitati: Nicoale Panin - intemeietorul Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Gheorghe Oaie - director general al Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Radu Dimitriu - cercetator Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
Oamenii nu isi prea doresc sa fie la "mana hazardului" si atunci se straduiesc sa afle ce mecanism s-ar putea afla dincolo de imprevizibil.
Ne oprim astazi asupra hazardelor marine din Marea Neagra, care au o istorie scrisa destul de indepartata.
Primele relatari apartin cronicarului armean Mowses Khore Natsi, din secolul al III-lea inainte de Hristos. Istoricul bizantin Theophanes, mentioneaza ca in anul 544 sau 545, inaintea erei noastre, marea a avansat in interiorul uscatului 6 km, acoperind o serie de teritorii din jurul oraselor Odessus, Dionysopolis si Aphrodisium.
Exista o harta a zonelor expuse hazardelor naturale si o retea europeana pentru observare si planificare a acestor evenimente naturale. In conformitate cu rezultatele acestui organism european de monitorizare, coasta romaneasca a Marii Negre este inclusa in categoria "zona cu hazard la tzunami".
Invitati: Nicoale Panin - intemeietorul Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Gheorghe Oaie - director general al Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Radu Dimitriu - cercetator Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
marți, 26 februarie 2013
Sistem de avertizare a cutremurelor la frontiera Romano - Bulgara
"In cateva momente se va produce un cutremur major!" Nu va alarmati!, este doar textul care va aparea pe ecranul aparatelor de radio, care au un astfel de sistem de afisare. Cele cateva momente sunt de fapt 25-30 de secunde, timpul necesar undei de soc sa strabata distanta intre epicentrul Vrancean si zona de sud a tarii, de la frontiera cu Bulgaria.
Recent, Institutul de Fizica Pamantului, impreuna cu Institutul de Geologie si Geofizica din Sofia, au lansat, in parteneriat, un sistem care ne va avertiza cu 30 de secunde inainte, ca se va produce un cutremur major. Cutremurele din zona Vrancea se declansaza in doua valuri succesive, intervalul intre cele doua fiind de 30 de secunde.
Asa a aparut ideea, ca anumite institutii strategice (distribuitorii de gaz, de electricitate si apa), ar putea sa isi opreasca serviciile cu cateva momente inainte de a ajunge cea de a doua unda de soc, pentru diminuarea efectelor catastrofale datorate unor incendii sau explozii.
Acest sistem de avertizare este unic in Europa si functioneaza incepand cu data de 8 februarie 2013.
Invitati: Constantin Ionescu - Director general al Institutului de Fizica Pamantului, Magurele
Gheorghe Marmureanu - Director onorific al Institutului de Fizica Pamantului, Magurele
Recent, Institutul de Fizica Pamantului, impreuna cu Institutul de Geologie si Geofizica din Sofia, au lansat, in parteneriat, un sistem care ne va avertiza cu 30 de secunde inainte, ca se va produce un cutremur major. Cutremurele din zona Vrancea se declansaza in doua valuri succesive, intervalul intre cele doua fiind de 30 de secunde.
Asa a aparut ideea, ca anumite institutii strategice (distribuitorii de gaz, de electricitate si apa), ar putea sa isi opreasca serviciile cu cateva momente inainte de a ajunge cea de a doua unda de soc, pentru diminuarea efectelor catastrofale datorate unor incendii sau explozii.
Acest sistem de avertizare este unic in Europa si functioneaza incepand cu data de 8 februarie 2013.
Invitati: Constantin Ionescu - Director general al Institutului de Fizica Pamantului, Magurele
Gheorghe Marmureanu - Director onorific al Institutului de Fizica Pamantului, Magurele
marți, 19 februarie 2013
200 de ani de la nasterea lui Anatol Demidoff - mecena cultural si stiintific
”Impresia pe care ti-o face pamantul Valahiei, cand il vezi
pentru intaia oara, nu este una care te atrage. O campie trista si goala,
cateva bordeie acoperite cu lut, iata privelistea ce se infatiseaza calatorului
ce asteapta plecarea vaporului de la Schela.”
Sunt observatiile facute de un calator strain la intrarea pe
pamantul romanesc in anul 1937.
 |
| Portretul lui Anatol Demidoff desenat de Raffet |
Este vorba de Anatol Demidoff,
fiu al unei familii de
industriasi rusi, care la varsta de 24 de ani organizeaza o expeditie in
Crimeea. Pleaca de la Paris cu o echipa care numara 15 persoane, printre care 2
ingineri de mine, un geolog, un paleontology, un doctor, care era si botanist
si nu cel mai putin important un desenator in persoana lui Auguste Raffet.
 |
| Autoportret Auguste Raffet |
Au parcurs 5000 de km dus intors in 6 luni, traversand Europa,
de la Paris la Budapesta cu trasurile, apoi cu o corabie au coborat pe Dunare
pana la Portile de Fier, cand au intrat pe teritoriul romanesc.
Pe tot traseul parcurs prin Ungaria, Valahia si Moldova, fac
observatii, schite, studii geologice, botanice, biologice, strang date
statistice, antropologice. Intorsi la Paris incep sa prelucreze toate aceste
informatii si in anul urmator apare primul volum dintr-o serie de 4, care
reprezinta o serioasa opera stiintifica.
 |
| Biserica Sf. Gheorghe din Bucuresti |
 |
| Barbierul tiganilor |
 |
| Biserica Greceasca din Bucuresti |
 |
| Sculeni, Basarabia |
Primul volum este povestea expeditiei, semnata de insusi
Anatol Demidoff, o descriere a locurilor, o fresca a Europei orientale,
necunoscuta tarilor din vest. 150 de pagini descriu calatoria lui prin Tarile
Romane illustrate cu gravurile lui Raffet, ele contin si 2 pagini de partitura,
un Mars Valach, cum este denumita de Demidoff Hora romaneasca.
Pana in 1855 publica si celelalte 3 volume insotite de un
Album de Stiinte Naturale, cu 95 de planes colorate, realizate de Rafet. 10 ani
i-au trebuit lui Raffet si echipei lui sa finalizeze gravurile din acest album.
Domnul Tudor Berza l-a descoperit pe raffet, a pornit pe
urmele lui la Paris, pentru a vedea in original desenele semnate de el si si-a
propus aceasta restituire, o aducere in contemporaneitate a unui exemplu de
finantare a cercetarii in domeniul privat. Pentru ca de fapt, Anatol Demidoff
era un tanar foarte bogat care a patronat si a sustinut o expeditie si o opera
stiintifica.
Invitat: dr. geolog Tudor Berza
marți, 12 februarie 2013
Limbajul stiintific in arta contemporana - sau arta ca demers de cercetare stiintifica
Am sa incep cu niste exemple care au sa va intrige, poate.
Joe Davis este cercetator afiliat in Departamentul de Biologie MIT. Interesul sau pentru arta si stiinta il face greu de catalogat in una sau alta dintre discipline. Joe Davis a inteles ca genele, prin ele insele, sunt datatoare de viata si ca ele pot constitui un mediu foarte productiv pentru arta. De exemplu si-a dat seama ca exista o secventa de 200 de aminoacizi care se pliaza intr-o secventa foarte clar geometrica si a avut ideea sa combine aceste secvente in poliedre imbricate si acest fragment genetic de o forma geometrica clara, cu potential estetic, sa o introduca intr-o capsula virala. A creat astfel o "infogena", adica o gena care intr-un organism se transforma in informatie si nu intr-o proteina. Scopul lui a fost sa trimita astfel un mesaj catre extraterestri, ascuns intr-o sticla. Adica un semn genetic al inteligentei umane, inclus in genomul unei bacterii. Este constient ca ideile lui pot deveni uneori periculoase, dar din fericire experimentul sau nu a condus la crearea unui supervirus.
Un alt artist contemporan, brazilian de origine, dar care acum traieste in Statele Unite, si-a montat un microchip in picior, undeva pe langa glezna. Este prima persoana care s-a supus benevol acestui "tratament", pentru ca a dorit sa arate legatura "organica" pe care o avem cu tehnologia si ca un comentariu la faptul ca asa erau "etichetati" sclavii de pe plantatiile braziliene.
Exemple ca acestea sunt o sumedenie si ele intra in categoria expresiei artistice contemporane.
Am invitat in studio un artist roman care foloseste in exprimarea sa de ordin artistic, limbajul stiintific.
Invitat: Ciprian Ciuclea - artist plastic
Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
Joe Davis este cercetator afiliat in Departamentul de Biologie MIT. Interesul sau pentru arta si stiinta il face greu de catalogat in una sau alta dintre discipline. Joe Davis a inteles ca genele, prin ele insele, sunt datatoare de viata si ca ele pot constitui un mediu foarte productiv pentru arta. De exemplu si-a dat seama ca exista o secventa de 200 de aminoacizi care se pliaza intr-o secventa foarte clar geometrica si a avut ideea sa combine aceste secvente in poliedre imbricate si acest fragment genetic de o forma geometrica clara, cu potential estetic, sa o introduca intr-o capsula virala. A creat astfel o "infogena", adica o gena care intr-un organism se transforma in informatie si nu intr-o proteina. Scopul lui a fost sa trimita astfel un mesaj catre extraterestri, ascuns intr-o sticla. Adica un semn genetic al inteligentei umane, inclus in genomul unei bacterii. Este constient ca ideile lui pot deveni uneori periculoase, dar din fericire experimentul sau nu a condus la crearea unui supervirus.
Un alt artist contemporan, brazilian de origine, dar care acum traieste in Statele Unite, si-a montat un microchip in picior, undeva pe langa glezna. Este prima persoana care s-a supus benevol acestui "tratament", pentru ca a dorit sa arate legatura "organica" pe care o avem cu tehnologia si ca un comentariu la faptul ca asa erau "etichetati" sclavii de pe plantatiile braziliene.
Exemple ca acestea sunt o sumedenie si ele intra in categoria expresiei artistice contemporane.
Am invitat in studio un artist roman care foloseste in exprimarea sa de ordin artistic, limbajul stiintific.
Invitat: Ciprian Ciuclea - artist plastic
Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
marți, 5 februarie 2013
Locuinta mea solara e la tara
Echipa Prispa crede cu indarjire ca satul romanesc merita sa fie valorificat la maximmul de potential, pentru ca mai are multe de oferit.
Anul trecut Competitia Solar Cecathlon Europe a reunit 20 de echipe concurente din 14 tari de pe 4 continente.
Nu a fost vorba de un concurs de concepte, ci unul de case construite, care au fost ridicate din temelii, in circa 15 zile, intr-un spatiu impadurit din inima Madridului.
Echipa Romaniei, cu proiectul Prispa s-a bucurat de un mare succes, obtinand 2 premii II la Eficienta energetica si Votul publicului, ocupand locul 9 in clasamentul final.
Casa Prispa a fost cumparata, acum este o casa vie, construita la Moinesti, judetul Bacau.
Doi dintre membrii echipei Prispa sunt astazi in studio.
Invitati: Alexandra Petraru - studenta la Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucuresti
Mihai Toader Pasti - student Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti.
Anul trecut Competitia Solar Cecathlon Europe a reunit 20 de echipe concurente din 14 tari de pe 4 continente.
Nu a fost vorba de un concurs de concepte, ci unul de case construite, care au fost ridicate din temelii, in circa 15 zile, intr-un spatiu impadurit din inima Madridului.
Echipa Romaniei, cu proiectul Prispa s-a bucurat de un mare succes, obtinand 2 premii II la Eficienta energetica si Votul publicului, ocupand locul 9 in clasamentul final.
Casa Prispa a fost cumparata, acum este o casa vie, construita la Moinesti, judetul Bacau.
Doi dintre membrii echipei Prispa sunt astazi in studio.
Invitati: Alexandra Petraru - studenta la Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucuresti
Mihai Toader Pasti - student Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti.
marți, 29 ianuarie 2013
Turmele de dinozauri de la Anina
Va invit intr-o calatorie prin Banat, in zona Aninei, al doilea oras ca importanta economica din Muntii Banatului.
Inainte de 1990 Anina era vestita pentru termocentrala care functiona cu sisturile bituminoase din imprejurimi. O instalatie foarte poluanta la care s-a renuntat. Era de notorietate ca siturile banatene erau foarte putin bituminoase si ca urmare se aducea combustibil suplimentar pentru functionarea centralei.
Se spune ca piesa de rezistenta a Aninei este trenul si este considerata cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania. Cei 33 de kilometri, care fac legatura intre Anina si Oravita, au fost construiti in perioada Imperiului Austro-Ungar. In sectorul Anina - Ciudanovita se traverseaza nu mai putin de 10 viaducte si 14 tunele. Conductorul are grija sa anunte calatorii curiosi, sa nu scoata capul pe fereastra pentru ca trenul trece la doar cativa centimetri de peretii tunelului.
Sunt doar cateva obiective care ar putea sa va starneasca curiozitatea de a vizita un judet ocupat in proportie de peste 70% de munti, predominant calcarosi, judetul caras-Severin, in care exista deja 5 arii naturale protejate: Parcul national Semenic-Cheile carasului, Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Domogled Valea Cernei, Parcul natural Situl Natura 2000-Muntii Tarcu.
Si in curand, Geoparcul care va proteja situl paleontologica cu turmele de dinozauri de la Anina se va adauga acestei liste.
Despre acesta din urma vom vorbi in emisiunea de azi cu invitatul meu Mihai Popa doctor in geologie, conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
Inainte de 1990 Anina era vestita pentru termocentrala care functiona cu sisturile bituminoase din imprejurimi. O instalatie foarte poluanta la care s-a renuntat. Era de notorietate ca siturile banatene erau foarte putin bituminoase si ca urmare se aducea combustibil suplimentar pentru functionarea centralei.
Se spune ca piesa de rezistenta a Aninei este trenul si este considerata cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania. Cei 33 de kilometri, care fac legatura intre Anina si Oravita, au fost construiti in perioada Imperiului Austro-Ungar. In sectorul Anina - Ciudanovita se traverseaza nu mai putin de 10 viaducte si 14 tunele. Conductorul are grija sa anunte calatorii curiosi, sa nu scoata capul pe fereastra pentru ca trenul trece la doar cativa centimetri de peretii tunelului.
Sunt doar cateva obiective care ar putea sa va starneasca curiozitatea de a vizita un judet ocupat in proportie de peste 70% de munti, predominant calcarosi, judetul caras-Severin, in care exista deja 5 arii naturale protejate: Parcul national Semenic-Cheile carasului, Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Domogled Valea Cernei, Parcul natural Situl Natura 2000-Muntii Tarcu.
Si in curand, Geoparcul care va proteja situl paleontologica cu turmele de dinozauri de la Anina se va adauga acestei liste.
Despre acesta din urma vom vorbi in emisiunea de azi cu invitatul meu Mihai Popa doctor in geologie, conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.
marți, 22 ianuarie 2013
Stiinta si tehnologia in arta experimentala - Bienala de gravura experimentala 2012
ATLAS este un experiment de fizica particulelor care se desfasoara la CERN, cel mai mare si mai indraznet accelerator de particule. Trufia cercetatorilor merge pana acolo incat isi doresc sa deconspire marile secrete ale Universului: care este originea masei, daca spatiul are dimensiuni suplimentare, daca cele 4 forte fundamentale pot fi compuse intr-una singura (gravitati, forta electromagnetica, forta tare si forta slaba care tin laolalta elementele unui atom) dar si dovezi ale materiei intunecate din Univers.
Detectorul de particule ATLAS, este o cosntructie uriasa si impresionanta. Este o instalatie in forma de cilindru orizontal, cu un diametru de 25 de metri si o lungime de 46 metri. Te trimite cu gandul la butaforiile din filemele Star Trek sau Razboiul Stelelor, dar ATLAS exista si acolo lucreaza peste 3000 de specialisti din care aproape 100 sunt romani.
Am facut aceasta introducere pentru ca recent am fost la Bienala Internationala de gravura experimentala, expozitia de la Galeria Victoria Art Center, unde o artista de origine poloneza - Izabela Gustovska - a expus un video (grafica generata pe computer) cu imagini din detectorul de particule ATLAS de la CERN.
Asa am ajuns sa va introduc astazi, din nou, in zona crepusculara dintre stiinta, tehnologie si arta.
Invitati: Olivia Nitis - dr. in arte plastice, curator
Cosmina Chituc - curator
Ciprian Ciuclea - artist directorul Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, 2012
Jean Eugen - artist plastic, unul din fondatorii Square Media
Detectorul de particule ATLAS, este o cosntructie uriasa si impresionanta. Este o instalatie in forma de cilindru orizontal, cu un diametru de 25 de metri si o lungime de 46 metri. Te trimite cu gandul la butaforiile din filemele Star Trek sau Razboiul Stelelor, dar ATLAS exista si acolo lucreaza peste 3000 de specialisti din care aproape 100 sunt romani.
Am facut aceasta introducere pentru ca recent am fost la Bienala Internationala de gravura experimentala, expozitia de la Galeria Victoria Art Center, unde o artista de origine poloneza - Izabela Gustovska - a expus un video (grafica generata pe computer) cu imagini din detectorul de particule ATLAS de la CERN.
Asa am ajuns sa va introduc astazi, din nou, in zona crepusculara dintre stiinta, tehnologie si arta.
Invitati: Olivia Nitis - dr. in arte plastice, curator
Cosmina Chituc - curator
Ciprian Ciuclea - artist directorul Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, 2012
Jean Eugen - artist plastic, unul din fondatorii Square Media
marți, 15 ianuarie 2013
Reintoarcerea chimiei la natura
Aproape ca ne-am obisnuit cu ideea ca marile crize ale omenirii vor fi rezolvate de chimie: sinteza ingrasamintelor, a insecticidelor, ierbicidelor, prelucrarea petrolului si a carbunilor, sinteza medicamentelor, produse cosmetice, detergenti, mase plastice, fire si fibre sintetice, materiale sintetice de tip teflon, kevlar, nanoparticule si cate si mai cate, toate adjudecate de chimie, au rezolvat marile probleme ala omenirii: productivitatea in agricultura, producerea de combustibili, materiale noi, rezolvarea problemelor de sanatate si chiar prelungirea vietii.
Dar tot chimia si industria chimica sunt puse la zid pentru poluarea in ritm accelerat a planetei.
Am intrat in cel de al 12-lea an al mileniului trei si tot chimia este invitata sa rezolve aceasta problema.
Despre reintoarcerea chimiei la natura vorbim astazi si mai cu seama de proiectele, de recuperare a "oanoarei" acestei stiinte, aflate in derulare la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie, ICECHIM, Bucuresti, institut care in anul 2011 a obtinut 9 medalii la Salonul Inventika de la Bruxelles. Palmaresul este: 2 medalii de aur, un premiu OMPI pentru cel mai bun inventator femeie acordat doamnei Sanda Velea, 3 medalii de argint, 4 medalii de bronz.
Invitati: Sanda Velea - dir. general ICECHIM, Bucuresti
Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM, Bucuresti
Dar tot chimia si industria chimica sunt puse la zid pentru poluarea in ritm accelerat a planetei.
Am intrat in cel de al 12-lea an al mileniului trei si tot chimia este invitata sa rezolve aceasta problema.
Despre reintoarcerea chimiei la natura vorbim astazi si mai cu seama de proiectele, de recuperare a "oanoarei" acestei stiinte, aflate in derulare la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie, ICECHIM, Bucuresti, institut care in anul 2011 a obtinut 9 medalii la Salonul Inventika de la Bruxelles. Palmaresul este: 2 medalii de aur, un premiu OMPI pentru cel mai bun inventator femeie acordat doamnei Sanda Velea, 3 medalii de argint, 4 medalii de bronz.
Invitati: Sanda Velea - dir. general ICECHIM, Bucuresti
Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM, Bucuresti
marți, 8 ianuarie 2013
Inginerie biomedicala
Putina lume stie ce inseamna inginerie biomedicala sau ce face un inginer clinic, dar putem sa intuim ca terapia care se bazeaza pe particule directionate, sau minicamerele de filmat de dimensiunea unei pilule, care detecteaza cancerul de instestin, sau sistemele chirurgicale robotizate, necesita cunostinte aprofundate atat din zona inginereasca, tehnica, dar si din zona medicala.
Ingineria clinica si bioingineria medicala sunt doua meserii care nu existau in nomenclatorul ocupatiilor pana in anul 2000. La momentul acesta, managerii din sistemul public de sanatate se gandesc cu seriozitate ca intretinerea aparaturii tehnice medicale ar trebui incredintata unui departament intern spitalelor sau clinicilor si sa se renunte la sistemul de service externalizat. O statistica recenta arata ca doar 3% din joburile ne-medicale, din sistemul de sanatate, apartin inginerilor biomedicali.
Tema emisiunii de astazi este Inginerie biomedicala si am invitat un inginer cu preocupari in acest domeniu transdisciplinar, de la care o sa aflam despre materiale ceramice biocompatibile folosite pentru reconstructii ososase, un specialist in resurse umane pentru domeniul medical de la care vrem sa aflam care este piata muncii intr-o meserie veche de doar 12 ani si doi viitori cercetatori, care au demarat un proiect precoce, de studiu al paianjenilor si al panzei produse de ei. Mica lor cercetare a condus la ideea ca adezivul glicoproteic din panza de paianjen va revolutiona industria automobilelor, mai precis, sistemul de franare.
Invitati: dr. ing. Mircea Ignat seful Departamentului Micro si nano electrotehnologii, ICPECA
Laura Boboc - manager resurse umane, GRAL Medical
Alexandru Glontaru si Stefan Iov - elevi in clasa a X-a la Colegiul National Tudor Vianu, Bucuresti
Ingineria clinica si bioingineria medicala sunt doua meserii care nu existau in nomenclatorul ocupatiilor pana in anul 2000. La momentul acesta, managerii din sistemul public de sanatate se gandesc cu seriozitate ca intretinerea aparaturii tehnice medicale ar trebui incredintata unui departament intern spitalelor sau clinicilor si sa se renunte la sistemul de service externalizat. O statistica recenta arata ca doar 3% din joburile ne-medicale, din sistemul de sanatate, apartin inginerilor biomedicali.
Tema emisiunii de astazi este Inginerie biomedicala si am invitat un inginer cu preocupari in acest domeniu transdisciplinar, de la care o sa aflam despre materiale ceramice biocompatibile folosite pentru reconstructii ososase, un specialist in resurse umane pentru domeniul medical de la care vrem sa aflam care este piata muncii intr-o meserie veche de doar 12 ani si doi viitori cercetatori, care au demarat un proiect precoce, de studiu al paianjenilor si al panzei produse de ei. Mica lor cercetare a condus la ideea ca adezivul glicoproteic din panza de paianjen va revolutiona industria automobilelor, mai precis, sistemul de franare.
Invitati: dr. ing. Mircea Ignat seful Departamentului Micro si nano electrotehnologii, ICPECA
Laura Boboc - manager resurse umane, GRAL Medical
Alexandru Glontaru si Stefan Iov - elevi in clasa a X-a la Colegiul National Tudor Vianu, Bucuresti
Abonați-vă la:
Postări (Atom)