Muzeul de la metrou

Bucurestenii care calatoresc cu metroul, poate unii dintre ei macar, si anume, cei care obisnuiesc sa priveasca pe unde calca, poate au observat dalele rosietice cu care este pavata statia de la Politehnica. Sunt calcare cretacice de la Savadisla, din Muntii Apuseni, care provin dintr-o fosta colonie de vietuitoare marine. Acum vreo 65 milioane de ani, acea zona era un fund de mare calda si putin adanca. Cateva sute de kilometri mai la sud, spre Hateg, pe tarm, se aflau turme intregi de dinozauri, unii dintre ei pitici, ascunsi prin fauna luxurianta a acelor epoci geologice.
Diluvii planetare si ridicarea lantului muntos carpatic, au condus, in milioane de ani, ca sedimentele marine sa se transforme in roci, pe care azi le numim calcare.
Apoi vine istoria recenta, aceea a construirii metroului din Bucuresti, cand s-a luat decizia ca statiile sa fie placate cu roci din muntii romanesti.
Istoria si mai recenta aduce in discutie tema noastra de astazi: propunerea pentru organizarea unui mini-muzeu paleontologic, asa numitul Muzeu din statia de metrou, care poate fi vizitat in 3 minute, timpul de asteptare dintre doua trenuri.

Invitat - dr. ing Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica Bucuresti, vicepresedinte al Consiliului Stiintific al Parcului Natural Portile de Fier

Chimia alimentelor

Este deja toamna tarzie, cu siguranta gospodarii au umplut camarile cu conserve. Dar cati dintre noi mai facem conserve pentru iarna, cati se mai gandesc la camara de acasa cata vreme supermarketurile si fabricile de conserve lucreaza pentru indestularea noastra.
Pe la mijlocul secolului al 19-lea, un german cu numele Justus Liebig, a realizat primul extract de carne. Probabil ca de la el se trag originile chimiei alimentare. Cu timpul noile tehnologii au condus la o intreaga industrie si la o larga varietate de alimente procesate: alimente uscate la temperaturi scazute (liofilizate) (procedura inventata in 1906), primele alimente conservate prin congelare (1920), primele produse semipreparate si congelate (1939), primele concentarte lichide (1946).
Bem ceaiuri de citrice, de fructe exotice, de culoarea capsunilor, sau a visinelor, alegem arome de vanilie, rom, lamaie, portocale, dar cati dintre noi stiu ca aroma de citrice se "fabrica" din extract de marar si patrunjel?

Invitat: dr. biochimie Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM Bucuresti

Neuromarketing

Daca ai putea lua masa cu oricine, cine ti-ai dori sa fie companionul tau?
Luati aminte, pentru cateva clipe la aceasta intrebare.
Intr-unul din articolele citite pentru documentarea emisiunii era dat si raspunsul. Cei care lucreaza in domeniul reclamelor si al vanzarilor, precis si-ar dori sa stea de vorba la cina cu Andy Warholl. El a adus reclama in galeriile de arta si a creat branduri de succes, ale caror imagini iconice au ramas pana in zilele noastre: de la banala conserva de supa, pana la Marilin Monroe sau Elvis Presley.
Visul oricarui producator este sa isi vanda marfa. Cat mai multa marfa. Consumerismul a fost lansat in Statele Unite imediat dupa cel de al doilea razboi mondial si inca este un fenomen de masa. A ajuns si la noi, cu "brio", in ultimii ani. Reclamele nu mai au putere? Oamenii sunt bombardati cu o varietate atat de mare de produse, incat pentru a cumpara ceva, trebuie sa iei o decizie "fundamentala", pentru o sticla de lapte, o ciocolata, o bautura racoritoare, paine, paste, inghetata, frigider, aspirator, masa scaun, lampa, haine si tot ce iti mai trece prin minte.
De ce iau oamenii anumite decizii?
Ce parte a creierului este implicata in acest proces?
Ce activitati ale creierului sunt mai pregnante in luarea acestor decizii: constientul sau subconstientul?
Cum isi optimizeaza vanzatorii produsele, astfel incat sa ajunga la raspunsul pe care il doresc, adica lumea sa cumpere produsul lor.
De raspunsurile la aceste intrebari se ocupa neuromarketingul.

Invitati: Ioana Calen - consultant Buyer Brain, fondatoare Modulab
Ana Iorga - fondatoare a Laboratorului de neuromarketing Buyer Brain, autoarea primului studiu de neuromarketing din Romania

Automobilul electric - automobilul viitorului

Automobilele electrice polueaza mai mult decat cele care functioneaza cu benzina, arata un studiu prezentat de BBC News.
Poluarea este indirecta si cauza o reprezinta carbunii utilizati in functionarea motorului electric. Studiul arata ca fabricile de masini electrice elibereaza mai multe gaze toxice decat fabricile de masini conventionale. Pe de alta parte producerea bateriilor si a motoarelor electrice, necesita materiale toxice precum nichel, cupru si aluminiu. Ca urmare masinile electrice sunt daunatoare mediului chiar inainte de a ajunge sa circule pe strazi. Asa suna concluziile studiului realizat de Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie si trnasmis de BBC News recent.
Pe de alta parte, o echipa de cercetatori din Noua Zeelanda, a demonstrat ca un caine de talie medie are un impact asupra mediului de doua ori mai mare decat o masina Land Cruiser cu propulsor V8. Cainele are o "amprenta ecologica" de 0,84 hectare, fata de 0,41 hectare pentru SUV. Fara sa se tina cont de produsele de infrastructura, emisii de CO2 si alti factori poluanti.
V-am adus la cunostinta aceste 2 cercetari, care au o nuanta, mai degraba anecdotica, pentru ca un caine este o fiinta vie, pe cand o masina este un artefact, asadar e produs de om si omul cu activitatea lui este infinit mai poluant decat orice caine de pe planeta.
Astazi o sa vorbim de masini, care sunt poluante oricum le-ai lua. Dar si vacile, caii si cainii sunt poluanti si o intoarcere la transportul cu cai nu cred ca mai este posibila. Dar o trecere catre motorul electric, se vede treaba, ca este nu numai posibila dar si probabila.
Asadar, despre masina electrica - automobilul viitorului.

Invitat - Virgil Racicovschi - dir. general ICPE
Aristide Caranda - dir. general al companiei Caranda baterii
Dan Marinescu - dr. ing. proprietar al unui automobil Oltcit adaptat de el cu motor electric.