Despre materie si antimaterie in experimentul LHCb de la CERN, Geneva

Cred ca sunt putini romani care sa nu fi auzit, inca, despre CERN, Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare, care a construit cel mai mare accelerator de particule din lume, intr-un tunel subteran cu o circumferinta de aproape 27 de km, in adancurile orasului Geneva.
In anul 1991 a fost semnat primul acord de cooperare intre CERN si Guvernul Romaniei. Incepand cu 1996, Romania participa la proiecte de cercetare care se desfasoara la cel mai mare accelerator de particule.
Cu prilejul Scolii de vara CERN, de Fizica Energiilor Inalte, din vara anului 2011, Rudolf Dieter Heuer - directorul general CERN, spunea ca sunt 13 tineri din Romanaia, cu studii postdoctorale, angajati permanent la CERN si inca aproape 100 de cercetatori colaboratori la cercetarile de acolo.
LHCb este un experiment conceput pentru a afla ce s-a intamplat imediat dupa explozia BIG Bang, ce fenomene s-au petrecut astfel incat Universul sa arate asa si nu altfel.
Se presupune ca in momentul Big Bang-ului s-a creat materie si antimaterie in egala masura, dar ceea ce s-a intamplat imediat dupa aceea a facut ca antimateria sa dispara, lasand loc la tot ceea ce vedem in jurul nostru, de la stele si galaxii pana la Pamantul nostru si viata de pe Terra.
Vorbim despre materie si antimaterie cu:

dr.fiz. Bogdan Popovici - IFIN HH, Dept. de Fizica Teoretica.
dr.fiz Mihai Straticiuc - IFIN HH, Dept. Fizica Nucleara Aplicata.
dr.fiz. Ion Burducea - IFIN HH, Dept. Fizica Nucleara Aplicata.

Educatia formala si nonformala in invatamantul romanesc

Medalia de argint castigata de echipa Liceului Tudor Vianu din Bucuresti, la Olimpiada de proiecte de cercetare, desfasurata in Olanda la inceputul lunii iunie, m-a facut sa hotarasc o emisiune dedicata acestor elevi cu rezultate spectaculoase.
Nu sunt singurii medaliati, alti 4 elevi de la Colegiul Tudor Vianu au castigat un premiu la concursul anual organizat de NASA - pentru proiectarea unei statii spatiale. Un premiu ravnit de sute de elevi din intreaga lume. 6 medalii de argint pentru elevii romani din lotul de la Olimpiada Internationala de Stiinte de la Teheran. 6 medalii din care una de aur, doua de argint si trei de bronz pentru elevii participanti la Olimpiada Internationala de Chimie de la Taskent, Uzbekistan.
Statistica arata ca supradotatii reprezinta in medie 4% din populatia globului. Multi parinti in asteptarea copilului lor, poate, isi doresc ca pruncul lor sa fie un supradotat, pentru ca exista parerea ca un om cu o inteligenta superioara ar avea obligatoriu si un succes social asigurat. Istoria, insa, contrazice de multe ori acest mit si o vorba inteleapta spune ca nimeni nu e profet in tara lui. Multi tineri aleg calea emigrarii in speranta unui mediu mai prietenos.
Biografiile oamenilor celebri arata de multe ori: vieti traite in saracie, chinuri  in inchisori politice, boli care le-au scurtat existenta, dar opere care au devenit in timp nemuritoare. Istoria este plina de astfel de oameni care, supradotati fiind au intrat in contradictie cu sistemele sociale ale timpului lor.
Astazi am invitati in studio 3 dintre medaliatii cu argint la Olimpiada de Proiecte de Cercetare de la Middelborg, Olanda.

Stefan Iov, Alexandru Glontaru - cls. aX-a, Colegiul National Tudor Vianu, Andrei Corbeanu, cls. a VIII-a  Liceul International si "antrenorul" lor domnul Mircea Ignat, cercetator la ICPE-CA.
Prin telefon: dna Diana Petcu - director de program la Asociatia Gifted Education and Talent Development.

Ce nu stim despre antioxidanti si radicali liberi? Chimia multidisciplinara da raspunsul.

Mancati mere, struguri, citrice, beti ceai verde, de albastrele, de rozmarin, sau salvie. Sunt sigura ca ati citit sau macar ati auzit astfel de indemnuri care au ca argument: contin antioxidanti, ca urmare sunt numai bune pentru o functionare optima a organismului.
Multe dintre aceste sfaturi provin din experienta empirica a strabunilor nostri.
Sunt antioxidantii importanti pentru starea de sanatate? Raspunsul pare a fi un DA categoric. Sunt un fel de cavaleri buni, in lupta cu entitatile intunecate reprezentate de radicalii liberi.
Cum si cand apar radicalii liberi? Ei bine, tot timpul: cand respiram, cand digeram, cand organismul proceseaza toxine precum: alcool, medicamente sau grasimi.
Se pare ca astfel de radicali liberi se regasesc si in ambalajele alimentare din plastic si au tendinta de a se combina cu molecule din alimentul impachetat si ajung astfel sa fie ingerati.
Exista studii, facute de chimisti, care au condus la materiale polimerice ecologice si mai nou s-a desfasurat un proiect pentru realizarea de noi medicamente bogate in antioxidanti naturali, extrasi din plantele autohtone, capabili sa neutralizeze amenintatorii radicali liberi.

Invitata: Liliana Lungu - chimista, cercetatoare la Centrul de Chimie

Cel mai mare experiment de radiatie cosmica din lume - Observatorul Pierre Auger din Argentina

Ceea ce grecii antici denumeau "atom" semnifica ceva ce nu poate fi observat, ceva ce nu poate fi vazut. Mai tarziu, "atom", a devenit acea particula elementara care nu mai poate fi divizata prin procedee fizico-chimice.
Mitul atomului ca cea mai mica particula a materiei  a cazut in 1897, cand Thomson a descoperit in Laboratorul din Cavendish, ca in tuburile catodice sunt generate niste raze datorate unor "corpusculi", particule incarcate negativ, denumite mai tarziu electroni.
Lucrurile stateau foarte simplu la acea vreme. Acum se cunosc o sumedenie de particule elementare: leptoni, quarci, bozoni. Experimentele de la CERN incearca sa le reproduca, dar mai exista experimentele de la Observatorul Pierre Auger din Argentina, care urmaresc particulele care au fost accelerate in mod natural in spatiul cosmic si au fost captate pe pamant.

Invitata: dr. in fizica astroparticulelor Gina Isar - Institutul de Studii Spatiale, Magurele

Primavara stiintei pe Platforma Magurele

"In fiecare secunda suntem bombardati de particule cosmice. La 100 de ani de la descoperirea lor, nu stim cu exactitate, inca, de unde vin, cum sunt produse si accelerate la energii enorme. Originea lor poate fi o gaura neagra in galaxia noastra sau intr-o alta galaxie" Am citat-o pe Gina Isar - dr. in fizica astroparticulelor, cercetator la Institutul de Stiinte Spatiale. de la Magurele.

Comuna Magurele, aflata la cativa km in sudul Bucurestiului are o istorie stiintifica cu inceputul in 1949, cand Horia Hulubei a intemeiat Institutul de Fizica. Interesant de stiut ca inainte de acest moment, pe la mijlocul sec al XIX-lea, un boier bulgar, proprietarul unei mosii in Magurele, a adus muncitori si a inceput sa construiasca primele case. Putina lume stie ca o mare parte din locuitorii comunei Magurele sunt de origine bulgara.
In 1853, acelas bulgar, s-a intalnit la o partida de poker cu boierul roman Otetelesanu. A fost o noapte memorabila. Bulgarul a mizat cu o mare parte din mosia sa, pe care a pierdut-o.
Astfel a aparut Pensionul de fete, unde a fost director scriitorul Ioan Slavici si lacul care se spune ca l-ar fi inspirat pe Mihai Eminescu.
Anii de aur ai Platformei Magurele incep sa revina, dupa 20 de ani de ignoranta, ochii aristocratiei stiintifice internationale se indreapta iarasi catre acest punct. Aici va fi amplasat cel mai puternic laser din lume.

Invitati: Gina Isar - dr. fiz. astroparticulelor, Institutul de Stiinte Spatiale, Magurele
Bogdan Popovici - dr. fiz. IFIN - HH
Vasile Bercu - prodecan Facultatea de Fizica

Tehnologie de consolidare a lemnului din artefacte antice, pastrate in medii submerse

Majoritatea artefactelor din lemn, gasite in siturile arheologice subacvatice sunt absolut intacte, in ciuda sutelor de ani in care au stat inundate.
Nava de razboi Mary Rose, aflata in serviciul Regelui Henry al VII-lea, dupa ce a calatorit 33 de ani pe marile regatului, in luptele cu Franta, Scotia si Bretania, s-a scufundat eroic in anul 1545, in timpul unei batalii impotriva galilor. A fost redescoperita in anul 1971 in stramtoarea de langa insula Wight, aflata la sud de Marea Britanie.
A fost salvata in anul 1982 de trustul Mary Rose - unul din cele mai complexe si scumpe proiecte de arheologie maritima, din intreaga lume.
Conservarea unei asemenea corabii de razboi, in intregime a fost o provocare pentru specialisti. Daca lemnul era scos la suprafata si lasat in aer sa se usuce, asta ar fi insemnat a doua moarte a navei si cea definitiva. Pentru ca, prin deshidratare, fibra lemnoasa s-ar fi dezintegrat, ramanand doar, o gramada de pulbere.
S-a folosit pentru conservarea navei poliuretan glicol, o substanta cu care m-ai fusese restaurata o corabie. Consolidarea navei Mary Rose s-a incheiat in 1982 si un an mai tarziu era expusa intr-un muzeu special construit pentru aceasta corabie, complet conservata, nu doar in structura ei, dar au fost restaurate si conservate toate obiectele cu care s-a scufundat: arme, tunuri, unelte de navigatie, instrumente muzicale, rozarii din lemn, unelte de tamplarie, chiar si obiectele din cabina barbierului care avea si rolul de chirurg in vreme de razboi.
Pana in 2009, milioane de turisti au vizitat muzeul si nava in Portul Plomouth.
Fizicienii si chimistii rezolva impreuna aceasta problema legata de conservarea si consolidarea obiectelor de lemn imersate in zone umede.

Invitati: Corneliu Ponta - Coordonatorul Centrului de Iradieri Tehnologice, IFIN -HH, Magurele.
Ioana Stanculescu - lector la Facultatea de Chimie si cercetator la IFIN - HH

Eroziune - O viziune artistica asupra unei teorii stiintifice

La inceputul secolului al XX-lea se nastea o noua teorie asupra formarii continentelor. Alfred Wegener, astronom si meteorolog, a propus un model care nu numai ca nu a fost infirmatpana in prezent, dar i se adauga noi dovezi, desi a avut parte si de critici, ca orice teorie noua la vremea ei.
Wegener afirma ca la inceput, Pamantul era format dintr-un singur continent (Pangeea) si un ocean unic (Panthalassa). In timp si cu o viteza foarte mica, uriasul continent s-a fisurat si bucatile au pornit intr-o calatorie, in deriva, formand, in ere geologice, ceea ce astazi numim continente, mari si oceane.
Abordam aceasta teorie din punctul de vedere al unui artist: Ciprian Ciuclea, care expune la Spatiul Platforma, din strada Mosilor 62-68.

Invitati: Ciprian Ciuclea - artist
Simona Dumitriu - lector la Universitatea de Arte Bucuresti - Departamentul Foto-Video, coordonator la Spatiul Platforma - o galerie adresata tinerilor artisti.