Martirii crestini de la Niculitel - o descoperire arheologica

7 miliarde de suflete vietuiesc pe planeta, conform unei statistici facute in 2012 si la fiecare 5 minute se mai nasc un milion de copii. In acelasi timp, adica tot in 5 minute, 5 crestini mor pentru credinta lor. Este o statistica comunicata de sociologul italian Massimo Introvigne, in anul 2011, la o conferinta a Uniunii Europene din Ungaria.
Crestinii reprezinta un procent de 32% din populatia planetei, dintre acestia 260 milioane sunt ortodocsi si 800 milioane protestanti.
In anul 1971, in Dobrogea, undeva pe langa Niculitel, au fost gasite niste oseminte, identificate ulterior de catre specialisti cu cele ale 4 martiri crestini: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Osemintele lor se gasesc acum la Manastirea Cocos de langa Niculitel, Dobrogea.

Invitat: prof. univ. dr. Alexandru Barnea.

Emisiile naturale de gaz metan conduc la schimbari climatice ale planetei.

S-a constatat ca daca atmosfera ar fi perfect transparenta, in absenta totala a asa zisilor factori poluanti si a controversatului efect de sera, temperatura superficiala a Pamantului ar fi de numai -18 grade Celsius. Dar, bioxidul de Carbon, vaporii de apa, gazul metan si alte elemente din aer, absorb o cantitate importanta de radiatie infrarosie emisa de suprafata terestra, limitand astfel difuzarea ei in spatiul cosmic.
Datorita acestui proces natural, efectul de sera, face ca temperatura medie la suprafata solului sa fie de +15 grade Celsius. Fara efectul de sera, Pamantul ar fi un desert de gheata.
Este important de precizat ca in acest rationament nu a fost deloc inclusa activitatea omului si poluarea produsa de industrializare.
Asadar se naste intrebarea legitima: Este omul cauza incalzirii globale?
Gazul metan este cel mai important gaz cu efect de sera, dupa bioxidul de Carbon. Concentratiile sale din atmosfera, desi scazute, sunt de 20 de ori mai eficiente decat gazul carbonic, in ce priveste captarea caldurii solare. Oamenii de stiinta au constatat concentratii importante de metan la suprafata oceanului, in special in zonele in care apar bucati de gheata.

Invitat: dr. geof. Gabriel Ion - Seful departamentului Seismoacustica, Geoecomar.

Expeditie de prospectare pentru carbune in Bazinul Dombas organizata si finantata de Anatol Demidoff

Anatol Nicolaevitch Demidoff s-a nascut la Sanct Petersburg in 1813, in familia unor industriasi rusi, care pentru meritele lor de ordin economic au primit rang nobiliar. In 1840, contele rus Anatol Nicolaevitch Demidoff devine print italian de Santo Donato.
In 1837, cand avea doar 24 de ani, organizeaza o expeditie de prospectiune pentru carbune. Porneste de la Paris, impreuna cu o intreaga echipa de specialisti: geologi, ingineri de mine, un medic, un biolog, un desenator. Traverseaza Europa, trece prin Tarile Romane si ajunge in Crimeea. Pe drum colecteaza probe, informatii, desene, schite, care in anii urmatori acestei expeditii se vor concretiza in 4 volume plus un album cu aproape 100 de planse litografiate si colorate in acuarela, harti, sectiuni geologice, o intreaga opera de arta stiintifica de "cercetare in domeniul privat" am spune noi in termenii de astazi.
Invitat: Tudor Berza, geologul pornit pe urmele lui Demidoff, in sens invers, catre Paris, pentru a descoperi cartile publicate de Demidoff, fara sa stie, la vremea aceea, ca Biblioteca Academiei Romane detine seria completa a celor 4 volume si albumul de planse, publicate dupa expeditie.
Harta geologica a Dunarii de Jos.

Invitat: dr. geolog Tudor Berza

Primul laborator de datare cu Carbon 14, din Romania, a fost lansat la IFIN - HH

Cine pune la indoiala rezultatele pe care le ofera stiinta? Cati dintre noi nu acceptam fara rezerve concluziile cercetaorilor, care aduc dovezi de netagaduit in ce priveste varsta vreunui artefact din vechime, sau chiar a vreunei fosile, resturi vegetale sau animale? Cine poate contrazice un adevar spus asa: datarea cu Carbon 14 arata o varsta de 7000 de ani a nu stiu carui sit arheologic? Asadar luam drept litera de ege un astfel de rezultat, dar stim foarte putin despre ce inseamna "datarea cu radiocarbon" ca metoda de stabilire a vechimii unor obiecte arheologice.
Daca auziti ca un obiect a fost datat cu o varsta mai mare de 60 000 de ani prin metoda C14, clar este vorba despre o eroare de intelegere.

Invitati: dr. fiz. Livius Trache - dir. stiintific , Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, Horia Hulubei, Magurele.
Dan Stefan - arheolog, geofizician, cercetator afiliat la Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane, Bucuresti.

Paleogeografia Deltei Dunarii - situl arheologic de la Mila 23

Nu stiu daca ati avut vreodata prilejul sa intrati intr-o casa parasita, in care sa gasiti, acoperite de panze de paianjen, obiecte de gospodarie, fragmente de mobilier, ziare, carti, obiecte vestimentare, sticle, borcane, cutii, aparate, mai mult sau mai putin defecte.
Daca ati avut aceasta experienta, cu siguranta v-ati pus intrebarea: cine o fi locuir acolo? Cu ce se ocupau oamenii aceia? oare ce iubeau ei? Ce le placea sa faca? Sau poate era casa unui solitar, a unui singuratic. Cu putina curiozitate puteti incepe munca de cercetare si incet incet, de reconstituire a unui mod de locuire.
Acum schimbati vechimea casei, de la cateva zeci de ani de nelocuire, ajungeti la 7000 de ani. Imaginati-va sapand in solul nisipos de la Mila 23 din Delta Dunarii, ende veti gasi: cioburi de lut ars, fragmente de lemn, unelte de silex, oase de animale, fragmente umane,
Cine erau acesti oameni? Cum arata geografia zonei? Incercam reconstituirea cu invitatii de astazi:

dr. arheologie Cristi Micu - dir. Stiintific la Institutul de Cercetari Ecomuzeale, Tulcea.
dr. arheolog Adrian Balasescu - Muzeul National de Istorie a Romaniei.
dr. geof. Radu Dimitriu - cercetator Geoecomar