Turmele de dinozauri de la Anina

Va invit intr-o calatorie prin Banat, in zona Aninei, al doilea oras ca importanta economica din Muntii Banatului.
Inainte de 1990 Anina era vestita pentru termocentrala care functiona cu sisturile bituminoase din imprejurimi. O instalatie foarte poluanta la care s-a renuntat. Era de notorietate ca siturile banatene erau foarte putin bituminoase si ca urmare se aducea combustibil suplimentar pentru functionarea centralei.
Se spune ca piesa de rezistenta a Aninei este trenul si este considerata cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania. Cei 33 de kilometri, care fac legatura intre Anina si Oravita, au fost construiti in perioada Imperiului Austro-Ungar. In sectorul Anina - Ciudanovita se traverseaza nu mai putin de 10 viaducte si 14 tunele. Conductorul are grija sa anunte calatorii curiosi, sa nu scoata capul pe fereastra pentru ca trenul trece la doar cativa centimetri de peretii tunelului.
Sunt doar cateva obiective care ar putea sa va starneasca curiozitatea de a vizita un judet ocupat in proportie de peste 70% de munti, predominant calcarosi, judetul caras-Severin, in care exista deja 5 arii naturale protejate: Parcul national Semenic-Cheile carasului, Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Domogled Valea Cernei, Parcul natural Situl Natura 2000-Muntii Tarcu.
Si in curand, Geoparcul care va proteja situl paleontologica cu turmele de dinozauri de la Anina se va adauga acestei liste.
Despre acesta din urma vom vorbi in emisiunea de azi cu invitatul meu Mihai Popa doctor in geologie, conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.

Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.

Stiinta si tehnologia in arta experimentala - Bienala de gravura experimentala 2012

ATLAS este un experiment de fizica particulelor care se desfasoara la CERN, cel mai mare si mai indraznet accelerator de particule. Trufia cercetatorilor merge pana acolo incat isi doresc sa deconspire marile secrete ale Universului: care este originea masei, daca spatiul are dimensiuni suplimentare, daca cele 4 forte fundamentale pot fi compuse intr-una singura (gravitati, forta electromagnetica, forta tare si forta slaba care tin laolalta elementele unui atom) dar si dovezi ale materiei intunecate din Univers.
Detectorul de particule ATLAS, este o cosntructie uriasa si impresionanta. Este o instalatie in forma de cilindru orizontal, cu un diametru de 25 de metri si o lungime de 46 metri. Te trimite cu gandul la butaforiile din filemele Star Trek sau Razboiul Stelelor, dar ATLAS exista si acolo lucreaza peste 3000 de specialisti din care aproape 100 sunt romani.
Am facut aceasta introducere pentru ca recent am fost la Bienala Internationala de gravura experimentala, expozitia de la Galeria Victoria Art Center, unde o artista de origine poloneza - Izabela Gustovska - a expus un video (grafica generata pe computer) cu imagini din detectorul de particule ATLAS de la CERN.
Asa am ajuns sa va introduc astazi, din nou, in zona crepusculara dintre stiinta, tehnologie si arta.

Invitati: Olivia Nitis - dr. in arte plastice, curator
Cosmina Chituc - curator
Ciprian Ciuclea - artist directorul Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, 2012
Jean Eugen - artist plastic, unul din fondatorii Square Media

Reintoarcerea chimiei la natura

Aproape ca ne-am obisnuit cu ideea ca marile crize ale omenirii vor fi rezolvate de chimie: sinteza ingrasamintelor, a insecticidelor, ierbicidelor, prelucrarea petrolului si a carbunilor, sinteza medicamentelor, produse cosmetice, detergenti, mase plastice, fire si fibre sintetice, materiale sintetice de tip teflon, kevlar, nanoparticule si cate si mai cate, toate adjudecate de chimie, au rezolvat marile probleme ala omenirii: productivitatea in agricultura, producerea de combustibili, materiale noi, rezolvarea problemelor de sanatate si chiar prelungirea vietii.
Dar tot chimia si industria chimica sunt puse la zid pentru poluarea in ritm accelerat a planetei.
Am intrat in cel de al 12-lea an al mileniului trei si tot chimia este invitata sa rezolve aceasta problema.
Despre reintoarcerea chimiei la natura vorbim astazi si mai cu seama de proiectele, de recuperare a "oanoarei" acestei stiinte, aflate  in  derulare la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie, ICECHIM, Bucuresti, institut care in anul 2011 a obtinut 9 medalii la Salonul Inventika de la Bruxelles. Palmaresul este: 2 medalii de aur, un premiu OMPI pentru cel mai bun inventator femeie acordat doamnei Sanda Velea, 3 medalii de argint, 4 medalii de bronz.

Invitati: Sanda Velea - dir. general ICECHIM, Bucuresti
Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM, Bucuresti

Inginerie biomedicala

Putina lume stie ce inseamna inginerie biomedicala sau ce face un inginer clinic, dar putem sa intuim ca terapia care se bazeaza pe particule directionate, sau minicamerele de filmat de dimensiunea unei pilule, care detecteaza cancerul de instestin, sau sistemele chirurgicale robotizate, necesita cunostinte aprofundate atat din zona inginereasca, tehnica, dar si din zona medicala.
Ingineria clinica si bioingineria medicala sunt doua meserii care nu existau in nomenclatorul ocupatiilor pana in anul 2000. La momentul acesta, managerii din sistemul public de sanatate se gandesc cu seriozitate ca intretinerea aparaturii tehnice medicale ar trebui incredintata unui departament intern spitalelor sau clinicilor si sa se renunte la sistemul de service externalizat. O statistica recenta arata ca doar 3% din joburile ne-medicale, din sistemul de sanatate, apartin inginerilor biomedicali.
Tema emisiunii de astazi este Inginerie biomedicala si am invitat un inginer cu preocupari in acest domeniu transdisciplinar, de la care o sa aflam despre materiale ceramice biocompatibile folosite pentru reconstructii ososase, un specialist in resurse umane pentru domeniul medical de la care vrem sa aflam care este piata muncii intr-o meserie veche de doar 12 ani si doi viitori cercetatori, care au demarat un proiect precoce, de studiu al paianjenilor si al panzei produse de ei. Mica lor cercetare a condus la ideea ca adezivul glicoproteic din panza de paianjen va revolutiona industria automobilelor, mai precis, sistemul de franare.

Invitati: dr. ing. Mircea Ignat seful Departamentului Micro si nano electrotehnologii, ICPECA
Laura Boboc - manager resurse umane, GRAL Medical
Alexandru Glontaru si Stefan Iov - elevi in clasa a X-a la Colegiul National Tudor Vianu, Bucuresti