Povestea insulei Samso, Insula vantului, o insula independenta energetic, din marile Danemarcei.
Acum mai bine de 12 ani, insula din stramtoarea Kattegat era dependenta in totalitate de petrolul si de carbunii importati de pe continent. Zece turbine eoliene si 11 mori de vant, aflate pe insula, au fost ridicate din bani locali. In momentul de fata 100% din electricitatea insulei provine din energia eoliana la fel si 75% din caldura.
Soren Hermansen, cel care a lansat acest proiect revolutionar, declara "Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea doreste sa aiba o turbina eoliana in spatele casei" Tot el spunea "Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes si lumea te va urma in efortul pe care il faci".
Vom aborda din nou tema independentei energetice, la sugestia unei ascultatoare a emisiunii noastre, doamna Adraia Furnica Gheorghiescu, arhitecta de profesie, care locuieste la Iasi. Domnia sa ne-a scris ca este interesata de panourile fotovoltaice si turbina sferica, inventate de domnul Cristian Lungu. Asa ca iata-ne din nlu la microfonul Radio Romania Cultural vorbind despre cat ne costa independenta energetica.
Invitati: Cristian Lungu - inventator
Adraia Furnica Gheorghiescu - arhitect
marți, 27 martie 2012
Cat ne costa independenta energetica?
Povestea Insulei Samso - Insula Vantului, este o poveste de succes pentru independenta energetica a unei comunitati.
In doar 10 ani, Insula Samso, aflata undeva in marile nordului, a devenit centrul verde al Danemarcei.
Acum mai bine de 12 ani, Insula din Stramtoarea Kattegat era dependenta in totalitate de petrolul si carbunii importati de pe continent. Zece turbine eoliene si 11 mori de vant, au fost ridicate din bani locali. In momentul de fata (si asta se intampla acum 3 ani) 100% din electricitatea insulei provine din energie eoliana la fel si 75% din caldura.
Soren Hermansen, cel care a lansat acest proiect revolutionar declara: "Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea doreste sa aiba o turbina eoliana in spatele casei". Tot el spunea:"Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes si lumea te va urma in efortul pe care il faci".
Am reluat subiectul energiei regenerabile la sugestia ascultatoarei noastre doamna Adriana Furnica, arhitecta de profesie, care este interesata de acest subiect din perspectiva proiectantului si al beneficiarului.
Invitati: inventator Cristian Lungu
arhitect Adriana Furnica
In doar 10 ani, Insula Samso, aflata undeva in marile nordului, a devenit centrul verde al Danemarcei.
Acum mai bine de 12 ani, Insula din Stramtoarea Kattegat era dependenta in totalitate de petrolul si carbunii importati de pe continent. Zece turbine eoliene si 11 mori de vant, au fost ridicate din bani locali. In momentul de fata (si asta se intampla acum 3 ani) 100% din electricitatea insulei provine din energie eoliana la fel si 75% din caldura.
Soren Hermansen, cel care a lansat acest proiect revolutionar declara: "Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea doreste sa aiba o turbina eoliana in spatele casei". Tot el spunea:"Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes si lumea te va urma in efortul pe care il faci".
Am reluat subiectul energiei regenerabile la sugestia ascultatoarei noastre doamna Adriana Furnica, arhitecta de profesie, care este interesata de acest subiect din perspectiva proiectantului si al beneficiarului.
Invitati: inventator Cristian Lungu
arhitect Adriana Furnica
marți, 20 martie 2012
Unde ne aflam la 35 de ani de la cutremurul din 1977 - Ce se aplica si ce nu, in constructiile civile
In orasul L'Aquila, Italia, sase seisomologi si un functionar public au fost trimisi in judecata ca sa raspunda pentru victimele produse in timpul unor seisme.
Justitia ii acuza, nu pentru ca s-au produs cutremurele si nici ca nu le-au prezis, ci pentru ca nu au luat masurile necesare pentru ca oamenii sa fie protejati de riscuri, constructiile sa rziste la pericole, instalatiile sa fie cat mai putin afectate.
Toate acestea pentru ca un seism cu magnitudine 6,3 a produs moartea a 300 de persoane si ranirea altor 1500. (ziare.com)
In ce ne priveste pe noi bucurestenii, la un cutremur de peste 7 grade Richter, ca cel din 1977, 65 000 si-ar pierde viata si aproape 40 000 vor fi raniti in diferite grade, iar 95 000 vor ramane captivi sub daramaturi. Din cele 1205 imobile expertizate, doar 20 sunt reabilitate. Aproape jumatate din cladirile cu risc seismic de grad I sunt cu minim 4 etaje. In conditiile in care s-ar aplica prevederile actelor normative de reabilitare, intreaga actiune ar dura peste 50 de ani si ar costa atat de mult, cat autoritatile locale nu au.
Invitat: dr. ing. Sever Georgescu - Director Stiintific, Laboratorul de Evaluare a Riscului Seismic si Actiuni in Constructii, INCERC-Bucuresti
Justitia ii acuza, nu pentru ca s-au produs cutremurele si nici ca nu le-au prezis, ci pentru ca nu au luat masurile necesare pentru ca oamenii sa fie protejati de riscuri, constructiile sa rziste la pericole, instalatiile sa fie cat mai putin afectate.
Toate acestea pentru ca un seism cu magnitudine 6,3 a produs moartea a 300 de persoane si ranirea altor 1500. (ziare.com)
In ce ne priveste pe noi bucurestenii, la un cutremur de peste 7 grade Richter, ca cel din 1977, 65 000 si-ar pierde viata si aproape 40 000 vor fi raniti in diferite grade, iar 95 000 vor ramane captivi sub daramaturi. Din cele 1205 imobile expertizate, doar 20 sunt reabilitate. Aproape jumatate din cladirile cu risc seismic de grad I sunt cu minim 4 etaje. In conditiile in care s-ar aplica prevederile actelor normative de reabilitare, intreaga actiune ar dura peste 50 de ani si ar costa atat de mult, cat autoritatile locale nu au.
Invitat: dr. ing. Sever Georgescu - Director Stiintific, Laboratorul de Evaluare a Riscului Seismic si Actiuni in Constructii, INCERC-Bucuresti
marți, 13 martie 2012
Resursele din Marea Neagra - Foraje marine in apa adanca
Inca din anii 1960, cercetatorii rusi au avut curiozitatea sa afle ce se afla in scoarta Pamantului la adancimi mari.
Pe 24 mai 1970, a inceput saparea celei mai adanci gauri de foraj, in Pensinsula Kola. Adancimea maxima proiectata era de 15 000 m, adica 15 km in adancurile pamantului.
Noua ani mai tarziu, forajul depasea cu 2,5 km recordul mondial de adancime, detinut de un foraj din Oklahoma, Statele Unite. Experimentul s-a oprit la 12 066 m adancime, pentru ca in anul 1984 s-a produs un accident dezamagitor: 5000 de metri de teava de foraj s-au rupt si au ramas blocati in adancuri.
Gorapa a atins limita de 12 262 m in anul 1989. Asadar, aproape 20 de ani au fost necesari sa se ajunga la aceasta performanta. La 12 km adancime temperatura este de 180 grade Celsius, calculele specialistilor spun ca la 15 km temperatura ar putea ajunge la 300 de grade Celsius, ceea ce ar fi facut imposibila functionarea aparatelor.
Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproape 1/3 din scoarta continentala baltica si a reprezentat un succes tehnologic.
Statele Unite au inceput un proiect asemanator care intentiona sa penetreze scoarta de sub Oceanul Pacific, langa Mexic. Proiectul numit Mohole a fost oprit, din nefericire, din lipsa de fonduri in anul 1966. In schimb acest esec a inspirat succsele "Proiectul de Foraj Marin" , "Proiectul de Foraj Oceanic" si recentul "Program Integrat de Foraj Oceanic".
Potrivit unui comunicat transmis Bursei acum cateva saptamani, in Marea Neagra se desfasoara un proiect unic in Romania: explorarea in ape de mare adancime. L acirca 170 de km de tarm a inceput saparea unui forj in ape cu o adancime de aproximativ 1000 de m. Lucrarile de explorare se vor desfasura cu vasul Deepwater Champion, un vas prevazut cu o tehnologie de ultima ora.
Invitat: Dr. ing. Gabriel Ion - Seful Departamentului seismoacustica de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Gelogie si Geoecologie Marina (Geoecomar).
Pe 24 mai 1970, a inceput saparea celei mai adanci gauri de foraj, in Pensinsula Kola. Adancimea maxima proiectata era de 15 000 m, adica 15 km in adancurile pamantului.
Noua ani mai tarziu, forajul depasea cu 2,5 km recordul mondial de adancime, detinut de un foraj din Oklahoma, Statele Unite. Experimentul s-a oprit la 12 066 m adancime, pentru ca in anul 1984 s-a produs un accident dezamagitor: 5000 de metri de teava de foraj s-au rupt si au ramas blocati in adancuri.
Gorapa a atins limita de 12 262 m in anul 1989. Asadar, aproape 20 de ani au fost necesari sa se ajunga la aceasta performanta. La 12 km adancime temperatura este de 180 grade Celsius, calculele specialistilor spun ca la 15 km temperatura ar putea ajunge la 300 de grade Celsius, ceea ce ar fi facut imposibila functionarea aparatelor.
Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproape 1/3 din scoarta continentala baltica si a reprezentat un succes tehnologic.
Statele Unite au inceput un proiect asemanator care intentiona sa penetreze scoarta de sub Oceanul Pacific, langa Mexic. Proiectul numit Mohole a fost oprit, din nefericire, din lipsa de fonduri in anul 1966. In schimb acest esec a inspirat succsele "Proiectul de Foraj Marin" , "Proiectul de Foraj Oceanic" si recentul "Program Integrat de Foraj Oceanic".
Potrivit unui comunicat transmis Bursei acum cateva saptamani, in Marea Neagra se desfasoara un proiect unic in Romania: explorarea in ape de mare adancime. L acirca 170 de km de tarm a inceput saparea unui forj in ape cu o adancime de aproximativ 1000 de m. Lucrarile de explorare se vor desfasura cu vasul Deepwater Champion, un vas prevazut cu o tehnologie de ultima ora.
Invitat: Dr. ing. Gabriel Ion - Seful Departamentului seismoacustica de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Gelogie si Geoecologie Marina (Geoecomar).
marți, 6 martie 2012
Arii marine protejate
Teritoriul Dobrogei detine cele mai multe arii protejate din Romania. Majoritatea se afla in perimetrul Marii Negre, al Deltei Dunarii si al Muntilor Macin.
Hippocampus Ramulosus este un pestisor nu mai mare de 10-12 cm cu o durata de viata de circa 4 ani. Masculul este ceva mai solid decat femela si prezinta o punga in care poarta embrionii pentru incubatie. Este vorba de calutul de mare, protejat in zona de coasta a Marii Negre de la 2 Mai.
Astazi vorbim despre crearea unei retele de arii marine protejate de la tarm pana la zonele adanci, cuplate cu potentialul de energie eoliana din zonele marine.
Saptamana trecuta a avut loc prima intalnire a partenerilor din cadrul acestui proiect.
Invitati: Dr. geolog Mihaela Melinte - Responsabil de proiect din partea Geoecomar - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.
Dr. geolog Adrian Stanica - Director Stiintific Geoecomar
Hippocampus Ramulosus este un pestisor nu mai mare de 10-12 cm cu o durata de viata de circa 4 ani. Masculul este ceva mai solid decat femela si prezinta o punga in care poarta embrionii pentru incubatie. Este vorba de calutul de mare, protejat in zona de coasta a Marii Negre de la 2 Mai.
Saptamana trecuta a avut loc prima intalnire a partenerilor din cadrul acestui proiect.
Invitati: Dr. geolog Mihaela Melinte - Responsabil de proiect din partea Geoecomar - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.
Dr. geolog Adrian Stanica - Director Stiintific Geoecomar
Abonați-vă la:
Postări (Atom)