STUPUL PIRAMIDAL INVENTAT DE UN ROMAN SE FABRICA IN GERMANIA

Invitati: Cornel Hopartean - Inginer proiectant PROMAT, Craiova - Modernizari Locomotive
              Gabriel Vladut - Dr. Inginer, Director IPA - Craiova, vicepresedinte al Comisiei Nationale pentru Inovare

NOILE MEDIA IN ARTA CONTEMPORANA

Invitati: Calin Dan - artist, critic de arta, curator

Calin Dan - Anturaju’ si alte intamplari / Anturaju & Other Stories
25 noiembrie / November 2010 - 31 ianuarie / January 2011

Curator:  Raluca Velisar

In perioada septembrie 2005 si mai 2007 Calin Dan a colaborat cu detinutii Penitenciarului Colibasi, pentru realizarea unui proiect sustinut de Biroul Arhitectului Guvernamental din Olanda (Atelier Rijksbouwmeester). Acest proces s-a materializat in mai 2007, prin realizarea spectacolului de teatru Carne / Cane despre perceptia sociala a delincventilor in Romania moderna. Conceputa si regizata de catre artist, piesa a fost interpretata de catre un grup de detinuti pe scena Teatrului Odeon. In urma aceluiasi proces, artistul a realizat in 2009 Wings for Dogs / Aripi pentru caini, un video experimental reflectand asupra capcanelor comunicarii, si asupra felului cum percepem azi teme generale ca: responsabilitate, crima, destin, pedeapsa.

MNAC va prezenta in video instalatia Anturaju’ si alte intamplari materialul documentar rezultat din editarea a aproximativ 60 de ore de conversatii cu detinutii, precum si cele doua rezultate precedente ale acestui proiect.

AMPRENTA MAGNETICA A METEORITILOR

Invitat: Anca Isac - Inginer geofizician, Institutul de Geologie al Romaniei, Observatorul Geomagnetic - Surlari

RESTAURARE PRIN TEHNICI OPTOELECTRONICE

Invitati: Roxana Radvan - Doctor Inginer, Coordonator la Centrul de Excelenta pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice

LEGUME EXOTICE ACLIMATIZATE IN ROMANIA

Invitati: Gheorghita Hoza - Profesor la Facultatea de Horticultura, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti
              Gheorghe Hoza -  Profesor-doctor, Decan al Facultatii de Horticultura, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

LUFFA CILINDRICA – BURETE VEGETAL, BURETE DE BAIE

Lufa sau buretele vegetal, buretele de baie (Luffa cilindrica), aparţine familiei Cucurbitaceae şi este mai cunoscută ca plantă decorativă, decât ca plantă legumicolă, originară din India de sud-est.

Efectul decorativ al plantelor de lufă este dat, pe lângă lungimea tulpinilor, de culoarea verde a frunzelor pentalobate sau septalobate, culoarea galbenă a florilor, care contrastează cu verdele frunzelor din mai până în septembrie – octombrie şi forma fructelor mult alungite, care se maturează eşalonat având culoarea verde la început, apoi galben-cafenie. Pe lângă rolul decorativ, lufa se cultivă pentru extragerea fibrelor din tulpini, a uleiului din seminţe, dar cel mai frecvent pentru obţinerea buretelui vegetal, când fructele sunt la maturitatea fiziologică. Fructele tinere se pot consuma în mod asemănător fructelor de dovlecel.

Lufa este o plantă pretenţioasă faţă de temperatură, lumină şi umiditate, ceea ce face posibilă înfiinţarea culturii după trecerea pericolului brumelor. Preferă solurile bogate în materie organică, adăpostite natural, ca şi celelalte cucurbitacee, cu expoziţie sudică şi suficient de umede. Nu suportă excesul de apă.

Cucumis metuliferus Castravetele ţepos (KIWANO)

Castravetele ţepos sau kiwano face parte din familia Cucurbitaceae. Este originar din Africa şi se poate cultiva în zonele unde se cultivă castravetele, având cerinţe similare faţă de factorii de mediu. Se cultivă pentru fructele sale care se pot consuma crude, gustul fiind foarte apropiat de cel al castravetelui comun sau în salate de fructe, la maturitatea deplină. Prezintă şi un aspect decorativ deosebit. Fructul atrage prin formă, culoare şi prezenţa pe suprafaţa acestuia a unor proieminenţe care-l fac să semene cu un arici, o grenadă sau cu un buzdugan. Datorită acestui fapt, în Anglia se numeşte ” castravete cu corniţe”. Fructul are o greutate de 100-150 g, lungimea de 6-8 cm, iar miezul este fin cu gust dulce acrişor, asemănător celui de kiwi, de unde denumirea de kiwano. Culoarea fructelor este la început verde închis, apoi, pe măsură ce cresc, se marmorează în alb-verzui, alb-gălbui, iar la maturitatea deplină, capătă o culoare portocalie strălucitoare, mai ales dacă sunt expuse la soare. Plantele se pot folosi şi pentru decorarea gardurilor, mai ales a celor metalice, a zidurilor, fiind dirijate vertical, asigurând un decor deosebit prin culoare frunzelor şi fructelor şi forma acestora. De asemenea, fructele se folosesc la alcătuirea unor aranjamente de toamnă împreună cu tărtăcuţele, tigva, păpălăul sau flori uscate (imortele).

Din punct de vedere al cerinţelor faţă de factorii de mediu, este foarte asemănător cu castravetele. Este pretenţios la temperatură, plantarea fiind posibilă după trecerea pericolului ultimelor brume de primăvară care afectează plantele. Pentru a obţine fructe frumos colorate, se cultivă pe terenuri cu expoziţie sudică, pentru a primi cât mai multă lumină. Se cultivă pe soluri uşoare, reavene, bogate în elemente fertilizante, cu pH în jur de 7. De asemenea, este pretenţios faţă de apă, necesitând irigări pe întreaga perioadă de vegetaţie, dar nu suportă excesul.

Kiwano se cultivă fie prin plantarea răsadurilor, fie prin semănat direct.

MOMORDICA CHARANTIA L.

CASTRAVETELE AMAR SAU INSULINA VEGETALĂ

Momordica charantia este una dintre speciile mai cunoscute şi mai folosite ca agent hipoglicemic în Asia, Africa şi America Latină. Este cunoscuta ca, tărtăcuţă amara şi Karela în ţările asiatice si castravete amar în Europa, datorită gustului său puternic amar. Castravetele amar este cultivat pentru frunze si tulpini care sunt utilizate ca ceai, la prepararea supelor si berii, dar şi pentru fructele imature care sunt consumate proaspete în salate sau folosite la prepararea unor sortimente de sucuri. Fructele ajunse la maturitatea fiziologică, se pot consuma în salate, fiind mult mai agreate de consumatori, gustul amar fiind mult diminuat. Trebuie precizat faptul că, fructele se folosesc în salate şi în amestec cu alte legume, fiind mai uşor acceptate de către consumatori. Seminţele la maturitatea fiziologică se folosesc pentru obţinerea unor tincturi. Se cultivă prin semănat direct sau plantarea răsadurilor şi este o plantă pretenţioasă faţă de factorii de mediu, ca şi alte specii din familia Cucurbitaceae.

Multe cercetări arată că această legumă, determină creşterea producţiei de celule beta din pancreas, ceea ce duce la o îmbunătăţire în producerea de insulină din organism.

PHLYSALIS PERUVIANA L. PĂPĂLĂU (felinar chinezesc, COACĂZA CU PELERINĂ)

Genul Physalis, din familia Solanaceae, include plante anuale si perene purtătoare de fructe globulare, fiecare învelite la maturiate într-un caliciu ca de hartie. Cuprinde peste 70 de specii, atât decorative cât şi alimentare, doar cateva cu valoare economica.

Plantele necesita foarte multa lumina solară, dar nu suportă vânturile puternice; are nevoie de apă mai multă în timpul perioadei de creştere, dar foarte puţina când fructele se maturează.

Planta este erbacee sau usor-lemnoasa, atinge usor înălţimi de 60-90 cm. Are ramificaţii striate, verzi, cu frunze catifelate, în forma de inimă, ascuţite, iar la axilele frunzelor, în forma de clopotel, sunt florile galbene. Dupa ce floarea cade, caliciul se extinde, formând o coaja de culoarea paielor, mult mai mare decât fructul pe care îl acoperă. Fructul este sferic, neted, lucios, de culoare oranj galbui si pulpa zemoasa ce conţine numeroase seminţe gălbui şi foarte mici. Cand este complet copt, fructul este dulce, dar cu o aromă placută ca de agrişe, coacăze sau strugure.

Fructele se folosesc la prepararea conservelor, gemurilor, la sosuri, placinte, budincă, şi îngheţată, sau consumată în stare proaspată în salate sau cocktailuri de fructe. In Columbia, fructele sunt tocate, amestecate cu miere si servite ca desert.

                          

Persoană de contact :   

 Prof.dr. Hoza Gheorghiţa

 hozagh@yahoo.com 

Facultatea de Horticultura Bucuresti

SE POT FACE BANI DIN CERCETARE?

Invitati: Nicolae Vasile - vice presedinte al Patronatului Cercetarii
Ion Potarniche - dir. general ICPE-ACTEL

CERCETARE vs TRANSFER TEHNOLOGIC

Invitati: Wilhelm Kappel - dir. ge. ICPE-CA
Nicolae Vasiliu - prof. univ Politehnica Bucuresti

CE SE INTAMPLA CU RADIATIILE ELECTROMAGNETICE CAND INTALNESC UN OBIECT

Invitat: Mihai Badic, cercetator ICPE

DESEURILE RADIOACTIVE

Invitat: Dan Popescu, Secretar general al Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive