O familie de inventatori - Iulian si Alexandru Supeanu

Cea mai importanta inventie a tuturor timpurilor este roata. Cel putin asa reiese din voturile a 4000 de britanici intervievati pentru a desemna cele mai importante 100 de inventii ale omenirii.
Pe urmatoarele doua locuri se afla avionul si becul. Penicilina este abia pe locul 7 dupa Internet, PC si telefon.
Eu cred ca la studiu au participat cu preponderenta barbati, pentru ca altfel ar fi aparut pe locurile fruntase chilotii absorbanti pentru copii si masina de spalat, macar la baraj cu pilula contraceptiva care ocupa locul 11 in topul celor mai importante 100 de inventii ale tuturor timpurilor.
Oricum nu e greu sa fii inventator. Iti trebuie o idee care sa rezolve o problema, apoi sa proiectezi acea solutie inginereste si apoi sa construiesti un prototip. Partea cea mai dificila in toata treaba asta ar fi ca un inventator impinge limitele cat de departe posibil. La urma urmei marile inventii au avut o mare doza de risc si au reusit chiar sa isi ucida inventatorii. E suficient sa ne gandim la Marie Curie, care a descoperit radioactivitatea, la Henry Smolinsky care a inventat automobilul zburator, cu care s-a prabusit la unul din zborurile de proba, in anul 1973, sau Frantz Raichelt care era un pasnic croitor care se gandea in timpul liber, cum sa construiasca o parasuta pentru pilotii avioanelor de la acea vreme. Era in 1903 cand, dorind sa isi probeze inventia, s-a prabusit de la aproape 100 de metri.
Astazi vorbim despre inventii mai putin periculoase, cu inventatorii lor, Tat si fiu:

ing. Iulian Supeanu si fiul sau medic veterinar Alexandru Supeanu

Martirii crestini de la Niculitel - o descoperire arheologica

7 miliarde de suflete vietuiesc pe planeta, conform unei statistici facute in 2012 si la fiecare 5 minute se mai nasc un milion de copii. In acelasi timp, adica tot in 5 minute, 5 crestini mor pentru credinta lor. Este o statistica comunicata de sociologul italian Massimo Introvigne, in anul 2011, la o conferinta a Uniunii Europene din Ungaria.
Crestinii reprezinta un procent de 32% din populatia planetei, dintre acestia 260 milioane sunt ortodocsi si 800 milioane protestanti.
In anul 1971, in Dobrogea, undeva pe langa Niculitel, au fost gasite niste oseminte, identificate ulterior de catre specialisti cu cele ale 4 martiri crestini: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Osemintele lor se gasesc acum la Manastirea Cocos de langa Niculitel, Dobrogea.

Invitat: prof. univ. dr. Alexandru Barnea.

Emisiile naturale de gaz metan conduc la schimbari climatice ale planetei.

S-a constatat ca daca atmosfera ar fi perfect transparenta, in absenta totala a asa zisilor factori poluanti si a controversatului efect de sera, temperatura superficiala a Pamantului ar fi de numai -18 grade Celsius. Dar, bioxidul de Carbon, vaporii de apa, gazul metan si alte elemente din aer, absorb o cantitate importanta de radiatie infrarosie emisa de suprafata terestra, limitand astfel difuzarea ei in spatiul cosmic.
Datorita acestui proces natural, efectul de sera, face ca temperatura medie la suprafata solului sa fie de +15 grade Celsius. Fara efectul de sera, Pamantul ar fi un desert de gheata.
Este important de precizat ca in acest rationament nu a fost deloc inclusa activitatea omului si poluarea produsa de industrializare.
Asadar se naste intrebarea legitima: Este omul cauza incalzirii globale?
Gazul metan este cel mai important gaz cu efect de sera, dupa bioxidul de Carbon. Concentratiile sale din atmosfera, desi scazute, sunt de 20 de ori mai eficiente decat gazul carbonic, in ce priveste captarea caldurii solare. Oamenii de stiinta au constatat concentratii importante de metan la suprafata oceanului, in special in zonele in care apar bucati de gheata.

Invitat: dr. geof. Gabriel Ion - Seful departamentului Seismoacustica, Geoecomar.

Expeditie de prospectare pentru carbune in Bazinul Dombas organizata si finantata de Anatol Demidoff

Anatol Nicolaevitch Demidoff s-a nascut la Sanct Petersburg in 1813, in familia unor industriasi rusi, care pentru meritele lor de ordin economic au primit rang nobiliar. In 1840, contele rus Anatol Nicolaevitch Demidoff devine print italian de Santo Donato.
In 1837, cand avea doar 24 de ani, organizeaza o expeditie de prospectiune pentru carbune. Porneste de la Paris, impreuna cu o intreaga echipa de specialisti: geologi, ingineri de mine, un medic, un biolog, un desenator. Traverseaza Europa, trece prin Tarile Romane si ajunge in Crimeea. Pe drum colecteaza probe, informatii, desene, schite, care in anii urmatori acestei expeditii se vor concretiza in 4 volume plus un album cu aproape 100 de planse litografiate si colorate in acuarela, harti, sectiuni geologice, o intreaga opera de arta stiintifica de "cercetare in domeniul privat" am spune noi in termenii de astazi.
Invitat: Tudor Berza, geologul pornit pe urmele lui Demidoff, in sens invers, catre Paris, pentru a descoperi cartile publicate de Demidoff, fara sa stie, la vremea aceea, ca Biblioteca Academiei Romane detine seria completa a celor 4 volume si albumul de planse, publicate dupa expeditie.
Harta geologica a Dunarii de Jos.

Invitat: dr. geolog Tudor Berza

Primul laborator de datare cu Carbon 14, din Romania, a fost lansat la IFIN - HH

Cine pune la indoiala rezultatele pe care le ofera stiinta? Cati dintre noi nu acceptam fara rezerve concluziile cercetaorilor, care aduc dovezi de netagaduit in ce priveste varsta vreunui artefact din vechime, sau chiar a vreunei fosile, resturi vegetale sau animale? Cine poate contrazice un adevar spus asa: datarea cu Carbon 14 arata o varsta de 7000 de ani a nu stiu carui sit arheologic? Asadar luam drept litera de ege un astfel de rezultat, dar stim foarte putin despre ce inseamna "datarea cu radiocarbon" ca metoda de stabilire a vechimii unor obiecte arheologice.
Daca auziti ca un obiect a fost datat cu o varsta mai mare de 60 000 de ani prin metoda C14, clar este vorba despre o eroare de intelegere.

Invitati: dr. fiz. Livius Trache - dir. stiintific , Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, Horia Hulubei, Magurele.
Dan Stefan - arheolog, geofizician, cercetator afiliat la Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane, Bucuresti.

Paleogeografia Deltei Dunarii - situl arheologic de la Mila 23

Nu stiu daca ati avut vreodata prilejul sa intrati intr-o casa parasita, in care sa gasiti, acoperite de panze de paianjen, obiecte de gospodarie, fragmente de mobilier, ziare, carti, obiecte vestimentare, sticle, borcane, cutii, aparate, mai mult sau mai putin defecte.
Daca ati avut aceasta experienta, cu siguranta v-ati pus intrebarea: cine o fi locuir acolo? Cu ce se ocupau oamenii aceia? oare ce iubeau ei? Ce le placea sa faca? Sau poate era casa unui solitar, a unui singuratic. Cu putina curiozitate puteti incepe munca de cercetare si incet incet, de reconstituire a unui mod de locuire.
Acum schimbati vechimea casei, de la cateva zeci de ani de nelocuire, ajungeti la 7000 de ani. Imaginati-va sapand in solul nisipos de la Mila 23 din Delta Dunarii, ende veti gasi: cioburi de lut ars, fragmente de lemn, unelte de silex, oase de animale, fragmente umane,
Cine erau acesti oameni? Cum arata geografia zonei? Incercam reconstituirea cu invitatii de astazi:

dr. arheologie Cristi Micu - dir. Stiintific la Institutul de Cercetari Ecomuzeale, Tulcea.
dr. arheolog Adrian Balasescu - Muzeul National de Istorie a Romaniei.
dr. geof. Radu Dimitriu - cercetator Geoecomar

Descoperiri arheologice care pot schimba preistoria - siturile Uivar si Paru, jud. Timis

Acum 7000 de ani, in partea de vest a teritoriului romanesc, undeva langa localitatea Uivar, exista o populatie care isi construise un sistem de locuire cu santuri de aparare foarte elaborate din care se estimeaza ca au fost escavate 50 000 de tone de pamant.
Cine erau acei locuitori, cum traiau ei si de cine se aparau cu asemena fortificatii?
Uivar este un proiect de cercetare arheologica interdisciplinara si internationala romano-germana, intre Institutul de Arheologie preistorica din Berlin si Muzeul Banatului din Timisoara. Pentru aceste studii, invitatul meu de astazi a primit Premiul Hadrian si Constantin Daicoviciu, oferit de Ministerul Culturii si Cultelor (2005).

Invitat: prof. dr. Florin Drasovean, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, prof asociat si conducator de doctorate.