Sistem de avertizare a cutremurelor la frontiera Romano - Bulgara

"In cateva momente se va produce un cutremur major!" Nu va alarmati!, este doar textul care va aparea pe ecranul aparatelor de radio, care au un astfel de sistem de afisare. Cele cateva momente sunt de fapt 25-30 de secunde, timpul necesar undei de soc sa strabata distanta intre epicentrul Vrancean si zona de sud a tarii, de la frontiera cu Bulgaria.
Recent, Institutul de Fizica Pamantului, impreuna cu Institutul de Geologie si Geofizica din Sofia, au lansat, in parteneriat, un sistem  care ne va avertiza cu 30 de secunde inainte, ca se va produce un cutremur major. Cutremurele din zona Vrancea se declansaza in doua valuri succesive, intervalul intre cele doua fiind de 30 de secunde.
Asa a aparut ideea, ca anumite institutii strategice (distribuitorii de gaz, de electricitate si apa), ar putea sa isi opreasca serviciile cu cateva momente inainte de a ajunge cea de a doua unda de soc, pentru diminuarea efectelor catastrofale datorate unor incendii sau explozii.
Acest sistem de avertizare este unic in Europa si functioneaza incepand cu data de 8 februarie 2013.

Invitati: Constantin Ionescu - Director general al  Institutului de Fizica Pamantului, Magurele
Gheorghe Marmureanu - Director onorific al  Institutului de Fizica Pamantului, Magurele

200 de ani de la nasterea lui Anatol Demidoff - mecena cultural si stiintific

”Impresia pe care ti-o face pamantul Valahiei, cand il vezi pentru intaia oara, nu este una care te atrage. O campie trista si goala, cateva bordeie acoperite cu lut, iata privelistea ce se infatiseaza calatorului ce asteapta plecarea vaporului de la Schela.”

Sunt observatiile facute de un calator strain la intrarea pe pamantul romanesc in anul 1937.

Portretul lui Anatol Demidoff desenat de Raffet

Este vorba de Anatol Demidoff, 

fiu al unei familii de industriasi rusi, care la varsta de 24 de ani organizeaza o expeditie in Crimeea. Pleaca de la Paris cu o echipa care numara 15 persoane, printre care 2 ingineri de mine, un geolog, un paleontology, un doctor, care era si botanist si nu cel mai putin important un desenator in persoana lui Auguste Raffet.

Autoportret Auguste Raffet

Au parcurs 5000 de km dus intors in 6 luni, traversand Europa, de la Paris la Budapesta cu trasurile, apoi cu o corabie au coborat pe Dunare pana la Portile de Fier, cand au intrat pe teritoriul romanesc.

Pe tot traseul parcurs prin Ungaria, Valahia si Moldova, fac observatii, schite, studii geologice, botanice, biologice, strang date statistice, antropologice. Intorsi la Paris incep sa prelucreze toate aceste informatii si in anul urmator apare primul volum dintr-o serie de 4, care reprezinta o serioasa opera stiintifica.

Biserica Sf. Gheorghe din Bucuresti

Barbierul tiganilor

    

Biserica Greceasca din Bucuresti

Sculeni, Basarabia

             

Primul volum este povestea expeditiei, semnata de insusi Anatol Demidoff, o descriere a locurilor, o fresca a Europei orientale, necunoscuta tarilor din vest. 150 de pagini descriu calatoria lui prin Tarile Romane illustrate cu gravurile lui Raffet, ele contin si 2 pagini de partitura, un Mars Valach, cum este denumita de Demidoff Hora romaneasca.

                                          

Pana in 1855 publica si celelalte 3 volume insotite de un Album de Stiinte Naturale, cu 95 de planes colorate, realizate de Rafet. 10 ani i-au trebuit lui Raffet si echipei lui sa finalizeze gravurile din acest album.

 

 

Domnul Tudor Berza l-a descoperit pe raffet, a pornit pe urmele lui la Paris, pentru a vedea in original desenele semnate de el si si-a propus aceasta restituire, o aducere in contemporaneitate a unui exemplu de finantare a cercetarii in domeniul privat. Pentru ca de fapt, Anatol Demidoff era un tanar foarte bogat care a patronat si a sustinut o expeditie si o opera stiintifica.

Invitat: dr. geolog Tudor Berza

Limbajul stiintific in arta contemporana - sau arta ca demers de cercetare stiintifica

Am sa incep cu niste exemple care au sa va intrige, poate.
Joe Davis este cercetator afiliat in Departamentul de Biologie MIT. Interesul sau pentru arta si stiinta il face greu de catalogat in una sau alta dintre discipline. Joe Davis a inteles ca genele, prin ele insele, sunt datatoare de viata si ca ele pot constitui un mediu foarte productiv pentru arta. De exemplu si-a dat seama ca exista o secventa de 200 de aminoacizi care se pliaza intr-o secventa foarte clar geometrica si a avut ideea sa combine aceste secvente in poliedre imbricate si acest fragment genetic de o forma geometrica clara, cu potential estetic, sa o introduca intr-o capsula virala. A creat astfel o "infogena", adica o gena care intr-un organism se transforma in informatie si nu intr-o proteina. Scopul lui a fost sa trimita astfel un mesaj catre extraterestri, ascuns intr-o sticla. Adica un semn genetic al inteligentei umane, inclus in genomul unei bacterii. Este constient ca ideile lui pot deveni uneori periculoase, dar din fericire experimentul sau nu a condus la crearea unui supervirus.
Un alt artist contemporan, brazilian de origine, dar care acum traieste in Statele Unite, si-a montat un microchip in picior, undeva pe langa glezna. Este prima persoana care s-a supus benevol acestui "tratament", pentru ca a dorit sa arate legatura "organica" pe care o avem cu tehnologia si ca un comentariu la faptul ca asa erau "etichetati" sclavii de pe plantatiile braziliene.
Exemple ca acestea sunt o sumedenie si ele intra in categoria expresiei artistice contemporane.
Am invitat in studio un artist roman care foloseste in exprimarea sa de ordin artistic, limbajul stiintific.

Invitat: Ciprian Ciuclea - artist plastic

Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.

Locuinta mea solara e la tara

Echipa Prispa crede cu indarjire ca satul romanesc merita sa fie valorificat la maximmul de potential, pentru ca mai are multe de oferit.
Anul trecut Competitia Solar Cecathlon Europe a reunit 20 de echipe concurente din 14 tari de pe 4 continente.
Nu a fost vorba de un concurs de concepte, ci unul de case construite, care au fost ridicate din temelii, in circa 15 zile, intr-un spatiu impadurit din inima Madridului.
Echipa Romaniei, cu proiectul Prispa s-a bucurat de un mare succes, obtinand 2 premii II la Eficienta energetica si Votul publicului, ocupand locul 9 in clasamentul final.
Casa Prispa a fost cumparata, acum este o casa vie, construita la Moinesti, judetul Bacau.
Doi dintre membrii echipei Prispa sunt astazi in studio.

Invitati: Alexandra Petraru - studenta la Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucuresti
Mihai Toader Pasti - student Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti.

Turmele de dinozauri de la Anina

Va invit intr-o calatorie prin Banat, in zona Aninei, al doilea oras ca importanta economica din Muntii Banatului.
Inainte de 1990 Anina era vestita pentru termocentrala care functiona cu sisturile bituminoase din imprejurimi. O instalatie foarte poluanta la care s-a renuntat. Era de notorietate ca siturile banatene erau foarte putin bituminoase si ca urmare se aducea combustibil suplimentar pentru functionarea centralei.
Se spune ca piesa de rezistenta a Aninei este trenul si este considerata cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania. Cei 33 de kilometri, care fac legatura intre Anina si Oravita, au fost construiti in perioada Imperiului Austro-Ungar. In sectorul Anina - Ciudanovita se traverseaza nu mai putin de 10 viaducte si 14 tunele. Conductorul are grija sa anunte calatorii curiosi, sa nu scoata capul pe fereastra pentru ca trenul trece la doar cativa centimetri de peretii tunelului.
Sunt doar cateva obiective care ar putea sa va starneasca curiozitatea de a vizita un judet ocupat in proportie de peste 70% de munti, predominant calcarosi, judetul caras-Severin, in care exista deja 5 arii naturale protejate: Parcul national Semenic-Cheile carasului, Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Domogled Valea Cernei, Parcul natural Situl Natura 2000-Muntii Tarcu.
Si in curand, Geoparcul care va proteja situl paleontologica cu turmele de dinozauri de la Anina se va adauga acestei liste.
Despre acesta din urma vom vorbi in emisiunea de azi cu invitatul meu Mihai Popa doctor in geologie, conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.

Invitat: dr. geol. Mihai Popa - conf. univ. la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea Bucuresti.

Stiinta si tehnologia in arta experimentala - Bienala de gravura experimentala 2012

ATLAS este un experiment de fizica particulelor care se desfasoara la CERN, cel mai mare si mai indraznet accelerator de particule. Trufia cercetatorilor merge pana acolo incat isi doresc sa deconspire marile secrete ale Universului: care este originea masei, daca spatiul are dimensiuni suplimentare, daca cele 4 forte fundamentale pot fi compuse intr-una singura (gravitati, forta electromagnetica, forta tare si forta slaba care tin laolalta elementele unui atom) dar si dovezi ale materiei intunecate din Univers.
Detectorul de particule ATLAS, este o cosntructie uriasa si impresionanta. Este o instalatie in forma de cilindru orizontal, cu un diametru de 25 de metri si o lungime de 46 metri. Te trimite cu gandul la butaforiile din filemele Star Trek sau Razboiul Stelelor, dar ATLAS exista si acolo lucreaza peste 3000 de specialisti din care aproape 100 sunt romani.
Am facut aceasta introducere pentru ca recent am fost la Bienala Internationala de gravura experimentala, expozitia de la Galeria Victoria Art Center, unde o artista de origine poloneza - Izabela Gustovska - a expus un video (grafica generata pe computer) cu imagini din detectorul de particule ATLAS de la CERN.
Asa am ajuns sa va introduc astazi, din nou, in zona crepusculara dintre stiinta, tehnologie si arta.

Invitati: Olivia Nitis - dr. in arte plastice, curator
Cosmina Chituc - curator
Ciprian Ciuclea - artist directorul Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, 2012
Jean Eugen - artist plastic, unul din fondatorii Square Media

Reintoarcerea chimiei la natura

Aproape ca ne-am obisnuit cu ideea ca marile crize ale omenirii vor fi rezolvate de chimie: sinteza ingrasamintelor, a insecticidelor, ierbicidelor, prelucrarea petrolului si a carbunilor, sinteza medicamentelor, produse cosmetice, detergenti, mase plastice, fire si fibre sintetice, materiale sintetice de tip teflon, kevlar, nanoparticule si cate si mai cate, toate adjudecate de chimie, au rezolvat marile probleme ala omenirii: productivitatea in agricultura, producerea de combustibili, materiale noi, rezolvarea problemelor de sanatate si chiar prelungirea vietii.
Dar tot chimia si industria chimica sunt puse la zid pentru poluarea in ritm accelerat a planetei.
Am intrat in cel de al 12-lea an al mileniului trei si tot chimia este invitata sa rezolve aceasta problema.
Despre reintoarcerea chimiei la natura vorbim astazi si mai cu seama de proiectele, de recuperare a "oanoarei" acestei stiinte, aflate  in  derulare la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie, ICECHIM, Bucuresti, institut care in anul 2011 a obtinut 9 medalii la Salonul Inventika de la Bruxelles. Palmaresul este: 2 medalii de aur, un premiu OMPI pentru cel mai bun inventator femeie acordat doamnei Sanda Velea, 3 medalii de argint, 4 medalii de bronz.

Invitati: Sanda Velea - dir. general ICECHIM, Bucuresti
Florin Oancea - dir. stiintific ICECHIM, Bucuresti