Expeditie de prospectare pentru carbune in Bazinul Dombas organizata si finantata de Anatol Demidoff

Anatol Nicolaevitch Demidoff s-a nascut la Sanct Petersburg in 1813, in familia unor industriasi rusi, care pentru meritele lor de ordin economic au primit rang nobiliar. In 1840, contele rus Anatol Nicolaevitch Demidoff devine print italian de Santo Donato.
In 1837, cand avea doar 24 de ani, organizeaza o expeditie de prospectiune pentru carbune. Porneste de la Paris, impreuna cu o intreaga echipa de specialisti: geologi, ingineri de mine, un medic, un biolog, un desenator. Traverseaza Europa, trece prin Tarile Romane si ajunge in Crimeea. Pe drum colecteaza probe, informatii, desene, schite, care in anii urmatori acestei expeditii se vor concretiza in 4 volume plus un album cu aproape 100 de planse litografiate si colorate in acuarela, harti, sectiuni geologice, o intreaga opera de arta stiintifica de "cercetare in domeniul privat" am spune noi in termenii de astazi.
Invitat: Tudor Berza, geologul pornit pe urmele lui Demidoff, in sens invers, catre Paris, pentru a descoperi cartile publicate de Demidoff, fara sa stie, la vremea aceea, ca Biblioteca Academiei Romane detine seria completa a celor 4 volume si albumul de planse, publicate dupa expeditie.
Harta geologica a Dunarii de Jos.

Invitat: dr. geolog Tudor Berza

Primul laborator de datare cu Carbon 14, din Romania, a fost lansat la IFIN - HH

Cine pune la indoiala rezultatele pe care le ofera stiinta? Cati dintre noi nu acceptam fara rezerve concluziile cercetaorilor, care aduc dovezi de netagaduit in ce priveste varsta vreunui artefact din vechime, sau chiar a vreunei fosile, resturi vegetale sau animale? Cine poate contrazice un adevar spus asa: datarea cu Carbon 14 arata o varsta de 7000 de ani a nu stiu carui sit arheologic? Asadar luam drept litera de ege un astfel de rezultat, dar stim foarte putin despre ce inseamna "datarea cu radiocarbon" ca metoda de stabilire a vechimii unor obiecte arheologice.
Daca auziti ca un obiect a fost datat cu o varsta mai mare de 60 000 de ani prin metoda C14, clar este vorba despre o eroare de intelegere.

Invitati: dr. fiz. Livius Trache - dir. stiintific , Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, Horia Hulubei, Magurele.
Dan Stefan - arheolog, geofizician, cercetator afiliat la Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane, Bucuresti.

Paleogeografia Deltei Dunarii - situl arheologic de la Mila 23

Nu stiu daca ati avut vreodata prilejul sa intrati intr-o casa parasita, in care sa gasiti, acoperite de panze de paianjen, obiecte de gospodarie, fragmente de mobilier, ziare, carti, obiecte vestimentare, sticle, borcane, cutii, aparate, mai mult sau mai putin defecte.
Daca ati avut aceasta experienta, cu siguranta v-ati pus intrebarea: cine o fi locuir acolo? Cu ce se ocupau oamenii aceia? oare ce iubeau ei? Ce le placea sa faca? Sau poate era casa unui solitar, a unui singuratic. Cu putina curiozitate puteti incepe munca de cercetare si incet incet, de reconstituire a unui mod de locuire.
Acum schimbati vechimea casei, de la cateva zeci de ani de nelocuire, ajungeti la 7000 de ani. Imaginati-va sapand in solul nisipos de la Mila 23 din Delta Dunarii, ende veti gasi: cioburi de lut ars, fragmente de lemn, unelte de silex, oase de animale, fragmente umane,
Cine erau acesti oameni? Cum arata geografia zonei? Incercam reconstituirea cu invitatii de astazi:

dr. arheologie Cristi Micu - dir. Stiintific la Institutul de Cercetari Ecomuzeale, Tulcea.
dr. arheolog Adrian Balasescu - Muzeul National de Istorie a Romaniei.
dr. geof. Radu Dimitriu - cercetator Geoecomar

Descoperiri arheologice care pot schimba preistoria - siturile Uivar si Paru, jud. Timis

Acum 7000 de ani, in partea de vest a teritoriului romanesc, undeva langa localitatea Uivar, exista o populatie care isi construise un sistem de locuire cu santuri de aparare foarte elaborate din care se estimeaza ca au fost escavate 50 000 de tone de pamant.
Cine erau acei locuitori, cum traiau ei si de cine se aparau cu asemena fortificatii?
Uivar este un proiect de cercetare arheologica interdisciplinara si internationala romano-germana, intre Institutul de Arheologie preistorica din Berlin si Muzeul Banatului din Timisoara. Pentru aceste studii, invitatul meu de astazi a primit Premiul Hadrian si Constantin Daicoviciu, oferit de Ministerul Culturii si Cultelor (2005).

Invitat: prof. dr. Florin Drasovean, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, prof asociat si conducator de doctorate.

Hadronterapia - fizica vietii

Astazi vorbim despre o forma de tratament a tumorilor maligne prin bombardearea lor cu protoni si/sau cu ioni de Carbon.
Se numeste hadronoterapie si aplicarea acestei metode presupune existenta unui accelerator de particule, care sa trimita "tintit" si foarte exact, un fascicul care va "sculpta" sau va "decupa", doar tumora, de acolo de unde se afla ea. Avantajul este gradul scazut de toxicitate si faptul ca numai sunt iradiate si organele din jurul tumorii, organele sanatoase, functionale.
Metoda nu este noua si se practica in numeroase tari europene: in Polonia se practica din 1955, in Italia  s-a construit recent un sincrotron la Pavia si mai exista inca unul in Catania, in Elvetia se face protonoterapia ochiului,  in Suedia functioneaza un accelerator la Upsala si se mai construieste unul la Carolinsca Institut, in Rusia exista la Dubna, Moscova si Saint Petersburg, inca 2 acceleratoare mai functioneaza in Franta si in Anglia.
La initiativa domnului doctor Nicoale Verga, un grup de specialisti, au constituit Societatea Romana de Hadronoterapie, fondatorii sunt: Nicoale Verga dr. in biochimie si radioterapie, dr. fiz. Ioan Ursu, dr. fiz. Gheorghe Cata Danil de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei. Recent a avut loc cea de a patra intalnireanuala a acestei asociatii.

Invitati: dr. Nicolae Verga - dr. in biochimie si radioterapie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila.
dr.fiz. Nicoale Zamfir - dir. gen. Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, Magurele
dr. Dan Mihailescu - lector universitar, Facultatea de fizica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Psihologie cuantica

Ieri am decis sa imi petrec seara la o cafenea. Cafeneaua Complexitatii, asa se numesc intalnirile care se petrec in fiecare zi de luni, "jour fix", la Club 24, in Regie, totdeauna la 19:30. Acolo am gasit atmosferea de cafenea, tineri grupati la mese discutand relaxati. Ceva era deosebit fata de orice alta cafenea: camera de filmat, reflectoare, transmiterea in direct a unei prelegeri. Asa se intampla in fiecare saptamana, Centrul pentru Studii Complexe si proiectele pentru o scoala complementara, fac posibile aceste intalniri, sa le spunem "suete" cu teme stiintifice.

Invitati: Florin Munteanu - presedintele Centrului pentru Studii Complexe.
Cristian Andreescu - chimist, matematician, convertit la psihologie.

Sistem de avertizare la geohazarde in Marea Neagra

Astazi vorbim despre hazard. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste hazardul ca fiind un concurs de circumstante imprevizibile si inexplicabile, sau o forta supranaturala, care se crede, ar predetermina desfasurarea unor evenimente.
Oamenii nu isi prea doresc sa fie la "mana hazardului" si atunci se straduiesc sa afle ce mecanism s-ar putea afla dincolo de imprevizibil.
Ne oprim astazi asupra hazardelor marine din Marea Neagra, care au o istorie scrisa destul de indepartata.
Primele relatari apartin cronicarului armean Mowses Khore Natsi, din secolul al III-lea inainte de Hristos. Istoricul bizantin Theophanes, mentioneaza ca in anul 544 sau 545, inaintea erei noastre, marea a avansat in interiorul uscatului 6 km, acoperind o serie de teritorii din jurul oraselor Odessus, Dionysopolis si Aphrodisium.
Exista o harta a zonelor expuse hazardelor naturale si o retea europeana pentru observare si planificare a acestor evenimente naturale. In conformitate cu rezultatele acestui organism european de monitorizare, coasta romaneasca a Marii Negre este inclusa in categoria "zona cu hazard la tzunami".
Invitati: Nicoale Panin - intemeietorul Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Gheorghe Oaie - director general al Institutului de Geologie si Geoecologie Marina
dr. ing. Radu Dimitriu - cercetator Institutului de Geologie si Geoecologie Marina