Unde ne aflam la 35 de ani de la cutremurul din 1977 - Ce se aplica si ce nu, in constructiile civile

In orasul L'Aquila, Italia, sase seisomologi si un functionar public au fost trimisi in judecata ca sa raspunda pentru victimele produse in timpul unor seisme.
Justitia ii acuza, nu pentru ca s-au produs cutremurele si nici ca nu le-au prezis, ci pentru ca nu au luat masurile necesare pentru ca oamenii sa fie protejati de riscuri, constructiile sa rziste la pericole, instalatiile sa fie cat mai putin afectate.
Toate acestea pentru ca un seism cu magnitudine 6,3 a produs moartea a 300 de persoane si ranirea altor 1500. (ziare.com)
In ce ne priveste pe noi bucurestenii, la un cutremur de peste 7 grade Richter, ca cel din 1977, 65 000 si-ar pierde viata si aproape 40 000 vor fi raniti in diferite grade, iar 95 000 vor ramane captivi sub daramaturi. Din cele 1205 imobile expertizate, doar 20 sunt reabilitate. Aproape jumatate din cladirile  cu risc seismic de grad I sunt cu minim 4 etaje. In conditiile in care s-ar aplica prevederile actelor normative de reabilitare, intreaga actiune ar dura peste 50 de ani si ar costa atat de mult, cat autoritatile locale nu au.


Invitat: dr. ing. Sever Georgescu - Director Stiintific, Laboratorul de Evaluare a Riscului Seismic si Actiuni in Constructii, INCERC-Bucuresti

Resursele din Marea Neagra - Foraje marine in apa adanca

Inca din anii 1960, cercetatorii rusi au avut curiozitatea sa afle ce se afla in scoarta Pamantului la adancimi mari.
Pe 24 mai 1970, a inceput saparea celei mai adanci gauri de foraj, in Pensinsula Kola. Adancimea maxima proiectata era de 15 000 m, adica 15 km in adancurile pamantului.
Noua ani mai tarziu, forajul depasea cu 2,5 km recordul mondial de adancime, detinut de un foraj din Oklahoma, Statele Unite. Experimentul s-a oprit la 12 066 m adancime, pentru ca in anul 1984 s-a produs un accident dezamagitor: 5000 de metri de teava de foraj s-au rupt si au ramas blocati in adancuri.
Gorapa a atins limita de 12 262 m  in anul 1989. Asadar, aproape 20 de ani au fost necesari sa se ajunga la aceasta performanta. La 12 km adancime temperatura este de 180 grade Celsius, calculele specialistilor spun ca la 15 km temperatura ar putea ajunge la 300 de grade Celsius, ceea ce ar fi facut imposibila functionarea aparatelor.
Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproape 1/3 din scoarta continentala baltica si a reprezentat un succes tehnologic.
Statele Unite au inceput un proiect asemanator care intentiona sa penetreze scoarta de sub Oceanul Pacific, langa Mexic. Proiectul numit Mohole a fost oprit, din nefericire, din lipsa de fonduri in anul 1966. In schimb acest esec a inspirat succsele "Proiectul de Foraj Marin" , "Proiectul de Foraj Oceanic" si recentul "Program Integrat de Foraj Oceanic".
Potrivit unui comunicat transmis Bursei acum cateva saptamani, in Marea Neagra se desfasoara un proiect unic in Romania: explorarea in ape de mare adancime. L acirca 170 de km de tarm a inceput saparea unui forj in ape cu o adancime de aproximativ 1000 de m. Lucrarile de explorare se vor desfasura cu vasul Deepwater Champion, un vas prevazut cu o tehnologie de ultima ora.


Invitat: Dr. ing. Gabriel Ion - Seful Departamentului seismoacustica de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Gelogie si Geoecologie Marina (Geoecomar).

Arii marine protejate

Teritoriul Dobrogei detine cele mai multe arii protejate din Romania. Majoritatea se afla in perimetrul Marii Negre, al Deltei Dunarii si al Muntilor Macin.
Hippocampus Ramulosus este un pestisor nu mai mare de 10-12 cm cu o durata de viata de circa 4 ani. Masculul este ceva mai solid decat femela si prezinta o punga in care poarta embrionii pentru incubatie. Este vorba de calutul de mare, protejat in zona de coasta a Marii Negre de la 2 Mai.

Astazi vorbim despre crearea unei retele de arii marine protejate de la tarm pana la zonele adanci, cuplate cu potentialul de energie eoliana din zonele marine.
Saptamana trecuta a avut loc prima intalnire a partenerilor din cadrul acestui proiect.

Invitati: Dr. geolog Mihaela Melinte - Responsabil de proiect din partea Geoecomar - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina.
Dr. geolog Adrian Stanica - Director Stiintific Geoecomar

Infographics - Tehnici vizuale de comunicare in Internet

Infographics, sau in romaneste, infografie, este o maniera vizuala de comunicare. Bunaoara, harta liniilor de metrou, aceea pe care o vedeti fiecare din dumneavoastra, desenata pe peretii vagoanelor, este o mostra de infografie.
Benzile desenatae au depasit cadrul povestilor, al fictiunii, ele pot oferi acum, instructiuni de folosire pentru aparate, bunaoara.
Prin infographics, orice statistica, orice grafic anost poate prinde viata. Si pentru ca o asemenea informatie sa fie cat mai atractiva, cel care o concepe trebuie sa aiba habar si de design al textului, nu doar competente de comunicare.

Invitati: Alina Floroi - manager Shortcut Research
Cosmin Popan - redactor pe teme de tehnologie la Das Cloud - o revista online de tehnologie, design si bussines.
Aron Balasz - art director, graphic designer. http://aaronbalazs.com/

Independenta energetica de acasa

In Germania utilizatorii casnici, mai precis proprietarii care si-au montat sisteme care produc energie electrica pentru consumul propriu, pot deveni producatori pentru reteaua nationala.
Cu alte cuvinte, daca acea instalatie casnica produce mai mult decat se consuma, surplusul se injecteaza in reteaua de curent electric si desigur primesc bani pentru asta.
Acest lucru nu este, inca, posibil in Romania din lipsa reglementarilor necesare, dar o independenta fata de sistemul energetic national nu ar strica nimanui.
Bunaoara exista sisteme "solar-termice" cu care iti aduci soarele in casa sub forma de apa calda. Sau "solar-fotovoltaice", cand se transforma radiatia solara in curent electric. Si in curand vom vorbi si despre o productie romaneasca de turbine eoliene de mica putere, care convertesc energia vantului in energie electrica.
Investitia pentru o asemenea independenta este de cca 20 000 Euro.

Invitati: Cristian Lungu - inventator, asociat INFOTOP Invent - Societate pe actiuni pentru promovarea inventiilor romanesti si transferul lor in productie de serie.
             Manuela Draghicescu - director executiv - Asociatia Patronala Surse Noi de Energie (SUNE)

Experimente fizico-chimice in arta contemporana

La una din editiile trecute ale Bienalei de la Venetia, renumit eveniment al lumii artelor vizuale contemporane, a fost prezentata o lucrare cu urmatoarele componente:
- un proiector
- camera de filmat
- un scanner radioelectric
- mai multe antene
- si un mixer de sunet cu 16 canale.
Vizitatorii acestei lucrari intrau intr-o sala, unde pe un intreg perete era proiectata propria lor umbra. Fiecare miscare a corpului producea o modificare de frecventa electromagnetica pe care scannerul radioelectric o prelua si prin procedee ingineresti era transformata in sunet. Sunetul era mai slab sau mai puternic, functie de dimensiunile umbrei de pe perete. De asemenea, sunetul se modifica odata cu fiecare miscare a vizitatorului, care astfel, devenea parte a lucrarii.
Tocmai ce m-am referit la o lucrare de arta, expusa in cadrul Bienalei de la Venetia in anul 2007.
O sa vorbim astazi despre experimente stiintifice in arta contemporana:
Despre reconstructia unui spatiu cu ajutorul sunetelor.
Despre imprimare fotografica pe materiale neconventionale. Cum ar fi sa aveti acasa, fotografiile de familie imprimate pe frunze.
Despre muzica experimentala electronica si instrumente experimentale: teremin, telharmonium, etc..

Invitati: Mihai Plamadeala - critic de arta, instrumentist, master UNARTE cu tema "Sunet si imagine in arta contemporana"
             Razvan Tun - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
             Radu Aurel Dragan - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.

Arheologia submarina

Prima harta a fundului Marii Negre, de la Capul Midia pana la Vama Veche, a fost realizata in anul 1970. sapte ani mai tarziu se infiinta primul santier arheologic marin din Romania.
Initiatorul se numeste Constantin Scarlat, plecat dintre noi in anul 2006, la varsta de 71 de ani - cel care a avut o activitate de pionierat in cercetarea submarina.
Interesul pentru arheologia subacvatica a inceput prin anul 1966, cand impreuna cu un grup de scafandri a inceput cercetarile submarine ale portului Callatis, zona digului genovez, aflat sub ape.
Capitanul locotenent Constantin Scarlat a antrenat numeroase serii de scafandri care au identificat 3 epave de corabii antice, confectionate din lemn de tec, imbinate cu cuie de lemn.
Cercetatorii au elaborat concluzia ca in aceasta zona a Marii Negre, a fost cel mai mare centru de pirati din Pontul Euxin.
In editia de azi vorbim despre arheologia submarina si metodologii de identificare a materialelor prin metoda laser.

Invitati: dr. ing. Roxana Radvan - manager Centrul de Excelenta pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, INOE 2000, Magurele
              dr. istorie - Constantin Chera - cercetator arheolog la Muzeul National de Istorie si Arheologie, Constanta; expert din partea Romaniei pentru  UNESCO, privind patrimoniul cultural subacvatic.