Infographics, sau in romaneste, infografie, este o maniera vizuala de comunicare. Bunaoara, harta liniilor de metrou, aceea pe care o vedeti fiecare din dumneavoastra, desenata pe peretii vagoanelor, este o mostra de infografie.
Benzile desenatae au depasit cadrul povestilor, al fictiunii, ele pot oferi acum, instructiuni de folosire pentru aparate, bunaoara.
Prin infographics, orice statistica, orice grafic anost poate prinde viata. Si pentru ca o asemenea informatie sa fie cat mai atractiva, cel care o concepe trebuie sa aiba habar si de design al textului, nu doar competente de comunicare.
Invitati: Alina Floroi - manager Shortcut Research
Cosmin Popan - redactor pe teme de tehnologie la Das Cloud - o revista online de tehnologie, design si bussines.
Aron Balasz - art director, graphic designer. http://aaronbalazs.com/
marți, 28 februarie 2012
marți, 21 februarie 2012
Independenta energetica de acasa
In Germania utilizatorii casnici, mai precis proprietarii care si-au montat sisteme care produc energie electrica pentru consumul propriu, pot deveni producatori pentru reteaua nationala.
Cu alte cuvinte, daca acea instalatie casnica produce mai mult decat se consuma, surplusul se injecteaza in reteaua de curent electric si desigur primesc bani pentru asta.
Acest lucru nu este, inca, posibil in Romania din lipsa reglementarilor necesare, dar o independenta fata de sistemul energetic national nu ar strica nimanui.
Bunaoara exista sisteme "solar-termice" cu care iti aduci soarele in casa sub forma de apa calda. Sau "solar-fotovoltaice", cand se transforma radiatia solara in curent electric. Si in curand vom vorbi si despre o productie romaneasca de turbine eoliene de mica putere, care convertesc energia vantului in energie electrica.
Investitia pentru o asemenea independenta este de cca 20 000 Euro.
Invitati: Cristian Lungu - inventator, asociat INFOTOP Invent - Societate pe actiuni pentru promovarea inventiilor romanesti si transferul lor in productie de serie.
Manuela Draghicescu - director executiv - Asociatia Patronala Surse Noi de Energie (SUNE)
Cu alte cuvinte, daca acea instalatie casnica produce mai mult decat se consuma, surplusul se injecteaza in reteaua de curent electric si desigur primesc bani pentru asta.
Acest lucru nu este, inca, posibil in Romania din lipsa reglementarilor necesare, dar o independenta fata de sistemul energetic national nu ar strica nimanui.
Bunaoara exista sisteme "solar-termice" cu care iti aduci soarele in casa sub forma de apa calda. Sau "solar-fotovoltaice", cand se transforma radiatia solara in curent electric. Si in curand vom vorbi si despre o productie romaneasca de turbine eoliene de mica putere, care convertesc energia vantului in energie electrica.
Investitia pentru o asemenea independenta este de cca 20 000 Euro.
Invitati: Cristian Lungu - inventator, asociat INFOTOP Invent - Societate pe actiuni pentru promovarea inventiilor romanesti si transferul lor in productie de serie.
Manuela Draghicescu - director executiv - Asociatia Patronala Surse Noi de Energie (SUNE)
marți, 14 februarie 2012
Experimente fizico-chimice in arta contemporana
La una din editiile trecute ale Bienalei de la Venetia, renumit eveniment al lumii artelor vizuale contemporane, a fost prezentata o lucrare cu urmatoarele componente:
- un proiector
- camera de filmat
- un scanner radioelectric
- mai multe antene
- si un mixer de sunet cu 16 canale.
Vizitatorii acestei lucrari intrau intr-o sala, unde pe un intreg perete era proiectata propria lor umbra. Fiecare miscare a corpului producea o modificare de frecventa electromagnetica pe care scannerul radioelectric o prelua si prin procedee ingineresti era transformata in sunet. Sunetul era mai slab sau mai puternic, functie de dimensiunile umbrei de pe perete. De asemenea, sunetul se modifica odata cu fiecare miscare a vizitatorului, care astfel, devenea parte a lucrarii.
Tocmai ce m-am referit la o lucrare de arta, expusa in cadrul Bienalei de la Venetia in anul 2007.
O sa vorbim astazi despre experimente stiintifice in arta contemporana:
Despre reconstructia unui spatiu cu ajutorul sunetelor.
Despre imprimare fotografica pe materiale neconventionale. Cum ar fi sa aveti acasa, fotografiile de familie imprimate pe frunze.
Despre muzica experimentala electronica si instrumente experimentale: teremin, telharmonium, etc..
Invitati: Mihai Plamadeala - critic de arta, instrumentist, master UNARTE cu tema "Sunet si imagine in arta contemporana"
Razvan Tun - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
Radu Aurel Dragan - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
- un proiector
- camera de filmat
- un scanner radioelectric
- mai multe antene
- si un mixer de sunet cu 16 canale.
Vizitatorii acestei lucrari intrau intr-o sala, unde pe un intreg perete era proiectata propria lor umbra. Fiecare miscare a corpului producea o modificare de frecventa electromagnetica pe care scannerul radioelectric o prelua si prin procedee ingineresti era transformata in sunet. Sunetul era mai slab sau mai puternic, functie de dimensiunile umbrei de pe perete. De asemenea, sunetul se modifica odata cu fiecare miscare a vizitatorului, care astfel, devenea parte a lucrarii.
Tocmai ce m-am referit la o lucrare de arta, expusa in cadrul Bienalei de la Venetia in anul 2007.
O sa vorbim astazi despre experimente stiintifice in arta contemporana:
Despre reconstructia unui spatiu cu ajutorul sunetelor.
Despre imprimare fotografica pe materiale neconventionale. Cum ar fi sa aveti acasa, fotografiile de familie imprimate pe frunze.
Despre muzica experimentala electronica si instrumente experimentale: teremin, telharmonium, etc..
Invitati: Mihai Plamadeala - critic de arta, instrumentist, master UNARTE cu tema "Sunet si imagine in arta contemporana"
Razvan Tun - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
Radu Aurel Dragan - masterand UNARTE - dept. Foto Video si Prelucrare Computerizata a Imaginii.
marți, 7 februarie 2012
Arheologia submarina
Prima harta a fundului Marii Negre, de la Capul Midia pana la Vama Veche, a fost realizata in anul 1970. sapte ani mai tarziu se infiinta primul santier arheologic marin din Romania.
Initiatorul se numeste Constantin Scarlat, plecat dintre noi in anul 2006, la varsta de 71 de ani - cel care a avut o activitate de pionierat in cercetarea submarina.
Interesul pentru arheologia subacvatica a inceput prin anul 1966, cand impreuna cu un grup de scafandri a inceput cercetarile submarine ale portului Callatis, zona digului genovez, aflat sub ape.
Capitanul locotenent Constantin Scarlat a antrenat numeroase serii de scafandri care au identificat 3 epave de corabii antice, confectionate din lemn de tec, imbinate cu cuie de lemn.
Cercetatorii au elaborat concluzia ca in aceasta zona a Marii Negre, a fost cel mai mare centru de pirati din Pontul Euxin.
In editia de azi vorbim despre arheologia submarina si metodologii de identificare a materialelor prin metoda laser.
Invitati: dr. ing. Roxana Radvan - manager Centrul de Excelenta pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, INOE 2000, Magurele
dr. istorie - Constantin Chera - cercetator arheolog la Muzeul National de Istorie si Arheologie, Constanta; expert din partea Romaniei pentru UNESCO, privind patrimoniul cultural subacvatic.
Initiatorul se numeste Constantin Scarlat, plecat dintre noi in anul 2006, la varsta de 71 de ani - cel care a avut o activitate de pionierat in cercetarea submarina.
Interesul pentru arheologia subacvatica a inceput prin anul 1966, cand impreuna cu un grup de scafandri a inceput cercetarile submarine ale portului Callatis, zona digului genovez, aflat sub ape.
Capitanul locotenent Constantin Scarlat a antrenat numeroase serii de scafandri care au identificat 3 epave de corabii antice, confectionate din lemn de tec, imbinate cu cuie de lemn.
Cercetatorii au elaborat concluzia ca in aceasta zona a Marii Negre, a fost cel mai mare centru de pirati din Pontul Euxin.
In editia de azi vorbim despre arheologia submarina si metodologii de identificare a materialelor prin metoda laser.
Invitati: dr. ing. Roxana Radvan - manager Centrul de Excelenta pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, INOE 2000, Magurele
dr. istorie - Constantin Chera - cercetator arheolog la Muzeul National de Istorie si Arheologie, Constanta; expert din partea Romaniei pentru UNESCO, privind patrimoniul cultural subacvatic.
marți, 31 ianuarie 2012
Intre traditie si modernitate in arta textila - drumul matasii
Putini sunt cei care nu au auzit de teflon, gospodinele stiu deja ca intr-o tigaie de teflon nu se lipeste mancarea si este, de aceea, ideala pentru copt clatite.
Dar si mai putini stiu ca politetrafluoretilena, materialul cunoscut sub numele de teflon, utilizat pentru ustensile de bucatarie, in afara faptului ca este antiadeziv, mai este si impermeabil.
Imaginati-va doamnelor gospodine, ca puteti bucatari, imbracate intr-o superba rochie si chiar daca stropi din oala de ciorba sau din chiuveta, ajung pe minunata rochie, picaturile vor aluneca, pur si simplu, fara sa pateze materialul. Si toate acestea pentru ca, niste microparticule de teflon impiedica impregnarea in tesatura, formand niste asperitati care blocheaza murdaria.
Dar cine isi doreste sa poarte o asemenea rochie cand traditionala matase este atat de vaporoasa, moale .. pur si simplu matasoasa.
Invitati: Conf. univ.dr. Viorica Sladescu - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti
Lector univ. dr. Claudia Musat - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti
Dar si mai putini stiu ca politetrafluoretilena, materialul cunoscut sub numele de teflon, utilizat pentru ustensile de bucatarie, in afara faptului ca este antiadeziv, mai este si impermeabil.
Imaginati-va doamnelor gospodine, ca puteti bucatari, imbracate intr-o superba rochie si chiar daca stropi din oala de ciorba sau din chiuveta, ajung pe minunata rochie, picaturile vor aluneca, pur si simplu, fara sa pateze materialul. Si toate acestea pentru ca, niste microparticule de teflon impiedica impregnarea in tesatura, formand niste asperitati care blocheaza murdaria.
Dar cine isi doreste sa poarte o asemenea rochie cand traditionala matase este atat de vaporoasa, moale .. pur si simplu matasoasa.
Invitati: Conf. univ.dr. Viorica Sladescu - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti
Lector univ. dr. Claudia Musat - Facultatea de Arte Decorative si Design, Departamentul Arte si Design Textil, UNARTE, Bucuresti
marți, 24 ianuarie 2012
Mame pe facebook
Un studiu sociologic arata ca mamele sunt active in internet de mai bine de 10 ani, iar copiii lor au jucat un rol important in invatarea aptitudinilor de utilizare a calculatorului. Segmentul ammelor active pe facebook, mame cu varsta mai mare de 45 de ani, depaseste acum 130 000 de persoane, in Romania.
Principala descoperire a studiului, este ca activismul social, adica participarea la diversele cauze, este de maxima importanta pentru mame. cauzele pe care le sustin sunt legate de: educatie, sanatate, conditia femeii, protectia animalelor, patrimoniu national, cultura si din cand in cand politica.
"Mamele sunt constiente de puterea pe care o are fiecare calculator conectat si lupta online pentru o lume mai buna", afirma Alina Floroi, manager Shortcut Research.
Invitati: Alina Floroi - manager, Shortcut Research
http://www.theshortcut.ro/research/2011/11/28/studiu-mame-pe-facebook-scurt/
Ana Chiciu - absolventa de master in Studii de Cultura Media la Universitatea din Maastricht, Facultatea de Arte si Cultura, Olanda
Cristina Oncescu - specialist comunicare, manager agentia de publicitate Upvertising.
Principala descoperire a studiului, este ca activismul social, adica participarea la diversele cauze, este de maxima importanta pentru mame. cauzele pe care le sustin sunt legate de: educatie, sanatate, conditia femeii, protectia animalelor, patrimoniu national, cultura si din cand in cand politica.
"Mamele sunt constiente de puterea pe care o are fiecare calculator conectat si lupta online pentru o lume mai buna", afirma Alina Floroi, manager Shortcut Research.
Invitati: Alina Floroi - manager, Shortcut Research
http://www.theshortcut.ro/research/2011/11/28/studiu-mame-pe-facebook-scurt/
Ana Chiciu - absolventa de master in Studii de Cultura Media la Universitatea din Maastricht, Facultatea de Arte si Cultura, Olanda
Cristina Oncescu - specialist comunicare, manager agentia de publicitate Upvertising.
luni, 16 ianuarie 2012
Cum te imbogatesti dintr-o inventie?
Inventatorii romani se intorc acoperiti de laurii victoriilor de la fiecare salon international de inventii.
Bilantul de la Salonul de Inventii de la Geneva 2011, poate fi rezumat in cifre astfel: 24 medalii de aur, 18 medalii de argint, si 7 de bronz, din totalul celor 49 de inventii prezentate.
Cate din aceste inventii ajung in productie?
Si totusi exista inventatori care fac bani buni valorificand rodul creativitatii lor. Doi dintre ei sunt invitatii emisiunii.
Invitati: Nicoale Vasile - inventator, 36 de brevete.
Cristian Lungu - inventator, peste 50 de brevete. In anul 2011, impreuna cu alti 15 actionei, a fondat firma INFOTOP Invent SA, care are ca scop declarat sprijinirea inventiilor romanesti si introducerea lor in productie de serie.
Bilantul de la Salonul de Inventii de la Geneva 2011, poate fi rezumat in cifre astfel: 24 medalii de aur, 18 medalii de argint, si 7 de bronz, din totalul celor 49 de inventii prezentate.
Cate din aceste inventii ajung in productie?
Si totusi exista inventatori care fac bani buni valorificand rodul creativitatii lor. Doi dintre ei sunt invitatii emisiunii.
Invitati: Nicoale Vasile - inventator, 36 de brevete.
Cristian Lungu - inventator, peste 50 de brevete. In anul 2011, impreuna cu alti 15 actionei, a fondat firma INFOTOP Invent SA, care are ca scop declarat sprijinirea inventiilor romanesti si introducerea lor in productie de serie.
Instalatie fotovoltaica, heliostat, se orienteaza dupa pozitia soarelui, montata la Onesti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
